SF-istii din România – dar si din alte tari europene – si-au dat întâlnire, în august trecut, pe insulita numita Atlantycron, lânga vechea cetate Capidava, la numai 20 km de centrala nucleara de la Cernavoda (trecut si prezent hi tech, împreuna). Una din cele trei zile ale congresului european – EuroCon-ul, cum si-l numesc SF-istii – a fost rezervata unei discutii despre genomul uman, harta ADN-ului, molecula vietii, cea care se gaseste în fiecare celula a viului.
SF-istii din România – dar si din alte tari europene – si-au dat întâlnire, în august trecut, pe insulita numita Atlantycron, lânga vechea cetate Capidava, la numai 20 km de centrala nucleara de la Cernavoda (trecut si prezent hi tech, împreuna). Una din cele trei zile ale congresului european – EuroCon-ul, cum si-l numesc SF-istii – a fost rezervata unei discutii despre genomul uman, harta ADN-ului, molecula vietii, cea care se gaseste în fiecare celula a viului. Au participat la aceasta „zi a geneticii”, ca invitati speciali, cunoscutul biolog britanic Jonathan Cowie si geneticienii români Alexandru Ecovoiu si C. Sava – si ei au prezentat audientei „fisa” pe care o aveti mai jos, cu trei compartimente distincte, interesante, cred eu, pentru toata lumea. Deci…
Unele date esentiale despre genomul uman
Calugarul austriac Gregor Mendel descopera existenta genelor, descoperire pe care în 1866 nu o baga nimeni în seama. Geniala observatie este readusa în sfera interesului stiintific în 1900.
Savantii britanici Watson si Crick descopera ADN-ul, în aprilie 1953 (înainte de ora ceaiului).
Mare parte (circa 83%) din harta genomului uman a fost publicata în februarie 2001 de catre Trustul Wellcome din Marea Britanie, finantat de catre Celera Team din SUA.
Genomului uman i-au trebuit 4 miliarde de ani sa evolueze din bacteriile primordiale. l Genomul uman contine circa 35000 de gene (estimare aproximativa).
Numarul de „biti” de informatie care alcatuiesc aceste gene cartate este de peste 2,6 miliarde. (Un volum de 200 de pagini, format de buzunar, contine circa 500000 de caractere. Asadar, genomul uman este echivalent cu circa 5000 de volume format de buzunar).
Sunt codificate astfel circa 250000 de proteine disponibile – pentru cele 100 de milioane de celule ale unei fiinte umane adulte.
Câteva sute de gene sunt gene bacteriene.
Musculita de fructe este alcatuita din 15000 de gene.
99% din genele umane sunt identice de la un individ la altul. (Diferentele rasiale sunt marcate doar de câteva gene).
Cimpanzeii au circa 99% din genele fiintei umane.
Genomul canin este într-o proportie de 85% identic cu cel uman.
Întrebari cheie despre modificarile suferite de animale si plante:
– Care sunt argumentele pentru sustinerea productiei de plante modificate genetic?
– Sunt oare necesare modificarile genetice operate deja la unele specii de plante?
– Vor fi necesare, în viitor, modificarile genetice asupra plantelor de cultura?
– Care sunt riscurile ecologice ale modificarii genetice a plantelor si animalelor?
– Ce riscuri exista la consumul plantelor si animalelor modificate genetic?
– Probleme cheie legate de modificarile genetice ale fiintei umane – Ce este terapia genetica si daca este posibila?
– Pot modificarile genetice sa mareasca durata medie de viata a fiintei umane? u Daca da, cât de mult?
– Oamenii modificati genetic vor fi tot fiinte umane?
– Care sunt beneficiile sociale dar si riscurile modificarii genetice a fiintei umane?
– Vom fi, oare, capabili sa proiectam fiinte umane conform dorintelor noastre? u Care sunt problemele etice ale noii stiinte genetice?
…Cu o concluzie: cea mai „fierbinte stiinta a zilelor noastre, genetica, trebuie democratizata, explicata public, convinsi oamenii ca cercetatorii în cromozomi si gene sunt inginerii veacului al XXI-lea si, probabil, ai veacurilor urmatoare. De aceea, analiza secundei, ca si, cu siguranta, alte pagini ale revistei noastre, va vor semnala, adesea, ca în atelierele Viului se lucreaza furibund. Pentru binele oamenilor.
Epave descoperite în Carolina de Nord
Arheologii au localizat epavele a patru vase din secolul al XVIII-lea în...
Comentarii