Sigur ca pentru a trai avem nevoie de aer in fiecare clipa, dar foarte important este nu doar sa beneficiem de un mediu aerob (fara sa respire, omul nu supravietuieste decat circa 2 minute, in medie), ci si de calitatea aerului respirat.
Un exemplu edificator il constituie faptul ca poluarea atmosferica ori un mediu poluat genereaza nenumarate probleme de sanatate, unele cu final letal. Insa nu vorbim doar despre aerul din exteriorul spatiilor inchise; si aerul din locuinte, birouri etc. poate fi viciat si cauza de imbolnavire. Viata moderna ne impune sa petrecem tot mai mult timp in interior si, conform unui raport al Agentiei de Mediu a SUA, aerul pe care il inhalam poate fi de 2 pana la 5 ori mai poluat decat cel exterior!
In ultima perioada, s-a constatat o crestere alarmanta a concentratiei de alergeni (chiar si de 200%) in cladirile ai caror pereti au fost placati cu polistiren si dotate cu ferestre PVC care impiedica o buna ventilatie. Conform „Healthy Homes Barometer 2017 – Buildings and Their Impact on the Health of Europeans”, 2,2 milioane de europeni sufera de astm bronsic ca urmare a conditiilor improprii in care locuiesc, iar anual se cheltuiesc circa 40 milioane de euro pentru tratarea afectiunilor bronho-respiratorii.
– Poluantii fizici sunt umiditatea excesiva, radonul, praful, fibrele (in special cele de azbest), campurile electrice si magnetice etc. Ei pot cauza cele mai diverse simptome, de la uscaciunea cailor respiratorii la pierderi de memorie si de la dificultati de concentrare pana la cancer.
– Poluantii biologici (microbi, virusi, bacterii, polenul, mirosurile care se dezvolta in aerul interior si care provin de la fiinte umane, animale de casa, acarieni, gandaci, plante de interior, mucegai etc. pot provoca alergii si afectiuni ale cailor respiratorii.
– Poluantii chimici – compusii organici volatili (COV) fac parte integranta din mediul nostru ambiental, fiind emisi de materiale de constructii, lacuri si vopsele, mobilier din PAL, produse de curatenie, mochete etc. Efectele poluarii chimice asupra starii de sanatate sunt multiple si merg de la simpla perceptie senzoriala la efecte foarte grave, care pot afecta sistemul respirator, sistemul nervos sau gastro-intestinal. Anumiti poluanti chimici (de exemplu, formaldehida) sunt incadrati chiar in categoria substantelor cancerigene.
Un studiu efectuat in 4 tari (Grecia, Franta, Olanda si Germania) a analizat mostre de aer luate din dormitoarele copiilor, proaspat renovate si mobilate. S-a constatat ca 40% din ele prezentau o concentratie de COV si formaldehida peste nivelul recomandat (10ìg/m3 formaldehida, 200ìg/m3 ³ total COV). Atat formaldehida, cat si o parte din hidrocarburile detectate (benzen, toluen, ftalati etc.) aveau ca sursa vopselurile folosite pentru pereti si tavane, precum si pe cele pentru mobila. Conform Indexului UE, concentratia de formaldehida nu ar trebui sa depaseasca 1ìg/m3 in spatiile pentru copii, pe de o parte pentru ca sistemul lor respirator este mult mai vulnerabil decat al adultilor, pe de alta parte pentru ca emisiile de formaldehida sunt lente (pana la 2 ani!), deci expunerea copiilor este pe termen lung.
O alta statistica, la fel de alarmanta, indica faptul ca la nivel european circa 100.000 de copii din mediul scolar sunt diagnosticati cu astm. In acest context – o atentionare speciala: un produs fara miros nu este neaparat si un produs fara emisii toxice periculoase, multe dintre substantele de risc fiind inodore. Tocmai de aceea este necesara verificarea cu atentie a etichetei si alegerea produselor testate si certificate.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii