Maria Bun, din localitatea Sicula, tese pe un razboi vechi de peste 150 de ani, iar costumele sale populare au cautare in toata lumea, astfel ca face cu greu fata comenzilor, primite inclusiv de la interpreti de muzica populara. Ajunsa la varsta de 76 de ani se straduieste sa transmita mestesugul noii generatii.
Ultima tesatoare din judetul Arad care lucreaza la razboi la fel cum se facea in secolele trecute este propusa de autoritati pentru a fi declarata Tezaur uman viu, un titlu onorific infiintat de UNESCO. Dintr-un documentar Agerpres, aflam o serie de informatii extrem de interesante despre „tanti Maria”, cum este ea cunoscuta in lumea mesterilor populari.
Maria Bun a deprins mestesugul tesutului „pe cand avea 11 ani, de la mama si matusa sa, dar si astazi, dupa o viata intreaga, ea inca petrece aproape toata ziua in fata razboiului”.
Pe vremea copilariei ei, „toate casele aveau un razboi, pentru ca oamenii isi faceau singuri hainele sau cele de trebuinta. Pe atunci, prin anii ’50, nu gaseai materiale, le luam pe cartela de la magazin, asa ca ne faceam singuri firul din canepa si bumbac. Totul se facea in casa, iar daca nu aveai razboi, stateai dupa vecine sa-si termine treaba si te apucai tu, ca altfel ramaneai fara haine sau fara zestre”, isi aminteste tesatoarea aradeanca.
Despre Tanti Maria s-a auzit in „toate colturile lumii si vin si astazi la Sicula sa ma caute, sa le vand costume sau sa le fac la comanda. Sunt oameni care au radacinile in zona noastra, dar au emigrat de mult, pentru ei este o mare bucurie sa aiba in casa un costum popular, un stergar pus pe perete sau presuri cu modele si culori vii. Stergarele sunt cautate mai ales pentru impodobirea icoanelor, tablourilor sau farfuriilor puse pe pereti, dar si pentru nuntile traditionale, unde se pun la steag”. Ca sa intelegem munca ei, sa amintim ca doar pentru a crea un costum, tanti Maria are nevoie, in medie, de trei saptamani, dar pentru unele modele a lucrat si doua luni, zi de zi. „Multe cantarete vin la mine sa le fac porturile populare, una a ascuns ani de zile cine i-a facut costumul, ca o tot intrebau alte cantarete, dar ea a zis ca a murit mesterul, ca sa nu se afle si sa nu mai aiba nimeni model ca al ei. Dar pana la urma tot s-a aflat”, povesteste Maria Bun.
Ce fire foloseste? In special bumbac si matase, pe care le cumpara de la Ineu, Arad si din Sibiu. „Mai am si acum canepa veche, ramasa de la mama mea, iar cand am comenzi speciale, fac costume din fire prelucrate de mine, asa cum se facea pe vremuri”, marturiseste tesatoarea.
Un costum popular complet din zona Sicula este compus, pentru femei, din spatoi, poale, camasa si zadie, iar pentru barbati, din izmene, camasa si zadie, iar pretul este pe masura. Desi sunt semne ca mestesugul ei este pe cale de disparitie, Tanti Maria are sperante. Ea vrea sa transmita mestesugul noii generatii si a invatat-o deja pe nepoata sa, care a prins drag de tesut si care are doua razboaie vechi.
„Nepoata mea are 25 de ani, dar ea lucreaza doar de drag, ca nu are timp, este angajata. Gasesc cu greu tinere interesate sa invete meseria asta, ca nu sunt interesate. Ma tem ca se va pierde traditia, de aceea am vorbit cu primarul si am zis sa facem un loc in sat unde sa instalam un razboi si sa le invat pe fete, sa fie un fel de scoala de traditii, ca e pacat sa pierdem obiceiurile noastre”, crede Maria Bun, in asteptarea titlului onorific, intarziat de pandemie.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii