• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 22 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 22 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Inainte si dupa “arta precolumbiana”

Inainte si dupa “arta precolumbiana”

18 aprilie 2022
in Amprente ale spiritualitatii
A A

Nu mai este un secret pentru nimeni ca nu Cristofor Columb a fost primul european care a ajuns pe continentul sud-american si nu a fost justificata ideea botezarii acestor taramuri cu numele navigatorului Amerigo Vespucci.

 Mai grav este insa ca aceste „descalecari” au deschis o cutie a Pandorei: genocidul populatiilor bastinase si distrugerea barbara a unor civilizatii incredibil de avansate, pastratoare ale unor valori umane stralucitoare. In acest univers aproape magic, o arta de o subtilitate cu totul aparte a reusit totusi sa supravietuiasca invadatorilor insetati de aur, fiindca nu reprezenta bogatiile vanate de acestia.

 Sintagma „arta precolumbiana” se refera la arhitectura, arta si mestesuguri ale popoarelor native din America de Nord, Centrala si de Sud si insulele Caraibe, pana la perioada de timp marcata prin expeditiile lui Cristofor Columb in America, descriind o regiune culturala care se intinde aproximativ din centrul Mexicului pana in Belize, Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua si Costa Rica. Culturile precolumbiene par sa fi fost dominate de milenarism – credinta ca sfarsitul lumii era periodic iminent, lucru evitabil doar prin sacrificiu uman.

 Zeii lor au fost reprezentati ca monstri inspaimantatori a caror ostilitate nu putea fi potolita decat prin sange, prin tortura si sacrificiu. Anumite elemente din superstitiile precolumbiene nu s-au stins niciodata, iar flagelarea si alte forme de autotortura au fost incorporate intr-o forma de ritual crestin inca specific subcontinentului.

 Arta a inflorit in special prin sculptura din America Centrala. Figurile si frizele, variind in dimensiuni de la gigantice la foarte mici, sunt fundamentale pentru constiinta artistica a traditiei culturale.

 Serpi, cranii umane, jaguari in ipostaze agresive si sumbrul zeu al ploii, Tlaloc, decoreaza multe dintre temple si palate. Stilul sculptural variaza, in mod natural, de-a lungul timpului, precum si in diferitele regiuni si diferitele culturi locale. Cultura olmeca s-a specializat in sculptura in piatra, producand capete uriase de bazalt reprezentand razboinici sau jucatori cu mingea, dintre care cele mai mari au aproape 3 metri inaltime si cantaresc pana la 20 de tone.

 Trasaturile lor aspre, cu caracteristici negroide, sunt foarte diferite de cele gratioase ale figurilor sculptate sau stucate maya, cu rochiile lor inalte si complicate. In zonele joase maya, sculptura elaborata a stalpilor sau a stelelor au caracterizat estetica acestei civilizatii particulare la apogeul ei. Stela reprezenta adesea zei sau demnitari, corpurile lor fiind acoperite cu desene complexe, curgatoare, in basorelief.

 Arta plastica a culturilor mexicane aztece, care s-a incheiat in secolul al XVI-lea odata cu cucerirea aztecilor de catre spanioli, a produs sculpturi fin executate ale fiintelor si animalelor feroce si versiuni foarte naturaliste de serpi cu clopotei, coioti si jaguari.

 Craniul uman a fost intotdeauna un subiect popular, iar cel mai bun exemplu existent este sculptat din cristal pur.

 Stramosii tolteci au fost, de asemenea, iubitori de razboi si adoratori ai mortii, evidentiate de razboinicii uriasi de piatra din templele cu stalpi si de aparitia pe scara larga a cultului craniului si a figurinelor de piatra care poarta pe abdomen un vas de sacrificiu. Sculpturile mai mici au preponderent forma de figurine din lut sau jad lustruit. Olmecii creau de regula figurine de jad, fiind pasionati de modele realiste de bebelusi grasi.

 Scuturi, podoabe, coifuri si mantii pentru nobilime au fost adesea create ca lucrari simple, ornamentate cu penele multicolore ale unor pasari de o frumusete orbitoare ce vietuiau in padurile tropicale.

 Acest mestesug a fost deosebit de apreciat in America Centrala, iar cele mai valoroase piese, care pot fi vazute si astazi, au fost oferite in semn de supunere suveranilor spanioli ai conquistadorilor.

 Incrustarea de serpentinit, turcoaz, malachit si scoici pentru a realiza mozaicuri constituiau, de asemenea, un mestesug popular practicat din timpurile olmecilor. Acestia sunt cunoscuti mai ales pentru pavajele de serpentinit incrustate reprezentand masti stilizate de jaguar si ingropate intentionat, probabil din motive rituale. Aztecii au creat si ei masti minunate si cranii acoperite cu turcoaz, malachit si pirite.

 Unul dintre cele mai faimoase artefacte din mozaic descoperite este un cutit de sacrificiu cu lama de calcedoniu si maner incrustat sub forma unui razboinic-vultur ghemuit. Mozaicurile mai mari, care decoreaza peretii palatelor si templelor mayase, se remarca prin motive geometrice complexe.

 Elementele cunoscute ale specificului creatiilor artistice provenite de la populatiile precolumbiene sunt infinit mai numeroase si mai spectaculoase decat pot fi descrise in cateva cuvinte, iar valoarea lor nepretuita justifica interesul cu care iubitorii domeniului si specialistii se apleaca asupra fascinantei Lumi Noi.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

ShareTweet
Articolul precedent

Cetatile stelare

Urmatorul Articol

Utrecht, mandria Olandei

Articole Similare

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Viforâta

8 iunie 2026

Ridicata la cinci kilometri de Târgoviste, în judetul Dâmbovita, comuna Aninoasa, satul...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Stelea

18 mai 2026

Aflata în orasul Târgoviste, judetul Dâmbovita, Manastirea Stelea, cu obste de calugari,...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Arnota

4 mai 2026

Aflata în satul Bistrita din comuna Costesti, judetul Vâlcea, Manastirea Arnota, cu...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Ghighiu

20 aprilie 2026

In fiecare an, în prima vineri dupa Invierea Domnului, în Saptamâna Luminata,...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Buluc

23 martie 2026

Aflata în satul Padureni, comuna Jaristea, judetul Vrancea, manastirea Buluc, cu obste...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Parepa

9 martie 2026

Aflata în satul Parepa-Rusani din comuna prahoveana Colceag, manastirea, cu obste de...

Urmatorul Articol

Utrecht, mandria Olandei

Roboti reconfigurabili

Obraz luminos

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

11 iunie 173 d.Hr. – Armata romana este salvata de „miracolul ploii”

15 iunie 2026

Pe 11 iunie 173 d.Hr., în timpul razboaielor marcomanice, armata Imperiului Roman...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Staruri în cele mai neasteptate roluri secundare

15 iunie 2026

Este foarte usor sa te îndragostesti de interpretarile de „star de cinema”...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Weekenduri la Magura

15 iunie 2026

Muzeul Judetean Buzau va relua, în luna august, programul „Weekenduri la Magura”...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

AVC, infarct, embolie – semnele de avertizare si perceptia victimelor

15 iunie 2026

Trei boli cardiovasculare necesita asistenta medicala urgenta: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Pledoarie pentru naturalete

15 iunie 2026

Suntem la începutul anotimpului calduros si pe la mijlocul lui suntem „amenintati”...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Stevie cu carne de vita

15 iunie 2026

1 kg frunze stevie, o legatura ceapa verde, 1 kg coasta de...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.