Aflata in satul Lipia, comuna Gruiu, judetul Ilfov, Manastirea Caldarusani, cu obste de calugari este un ansamblu de monumente cu hramurile: „Sfantul Dimitrie” si „Sfantul Ierarh Grigore Dascalu” pentru biserica mare, „Sfantul Ierarh Ioan Evanghelistul” pentru biserica din cimitir si „Sfanta Varvara” si „Duminica tuturor sfintilor” pentru bisericuta „Cocioc”.
Pe locul actualei biserici, pe malul lacului Caldarusani exista o biserica de lemn cu cativa calugari dupa cum se mentioneaza intr-un hrisov din 1615, emis in cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616).
In prima istoriografie a Moldovei, datand din anul 1870 si apartinand lui Casian Monahul se mentioneaza ca domnitorul Matei Basarab (1632-1654), in conflict cu Vasile Lupu al Moldovei, trecand prin acele locuri si atras de sihastria din Codrii Vlasiei, a promis ca va ridica, in locul bisericii de lemn o alta impunatoare. In 1637 ridica biserica-fortareata inconjurata de ziduri si clopotnita care are si un turn de straja. Asezamantul este sfintit la 20 octombtie 1638.
Prin vestita sa scoala de copisti, biserica a contribuit la dezvoltarea culturii romanesti si la crearea limbii romane literare. In secolul al XVIII-lea manastirea cunoaste o perioada deosebit de infloritoare, iar mai tarziu, in 1834 tipografia Ugrovlahiei este mutata la Manastirea Caldarusani, respectiv la Bisericuta Cocioc. In 1778 se infiinteaza o scoala de pictura, frecventata in anii 1854-1855 chiar de Nicolae Grigorescu.
Biserica mare, din piatra si caramida este conceputa in stil triconc si are ca model Biserica Domneasca de la Curtea de Arges si biserica Manastirii Dealu. Are lungimea de 33,5 metri si latimea de 12,5 metri si are trei turle: una mai mare, pe naos si doua mai mici, infundate deasupra pronaosului.
Interiorul este impartit in incaperile clasice: Altar, naos, pronaos iar pridvorul deschis este sustinut de sase coloane puternice de piatra si are plafonul pictat ca si zidul dinspre pronaos. Usa de la intrare este din lemn sculptat. Pronaosul este despartit de naos prin doua coloane, alte doua, masive, sustinand turlele pronaosului. Catapeteasma este din lemn frumos ornamentata, iar usile imparatesti au fost sculptate in scoala de la manastire.
In exterior fatadele sunt impartite in doua registre printr-un brau median zugravit, incadrat din randuri de caramizi asezate in dinti de ferastrau. Tot un brau ferastrau, dar din trei randuri de caramizi, se afla aproape de cornisa.
In pridvor sunt mormintele mitropolitilor Ghenadie Petrescu si Grigore Dascalu acoperite cu placi sculptate de piatra, iar in naos sunt particele ale mai multor sfinti mucenici si Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului cu Fiul.
Pictura originala a fost restaurata in 1911 de pictorul Dimitrie Belizarie. Biserica manastirii a fost restaurata intre 1950-1958 de PF Justinian Marina si alte reparatii au fost facute dupa 1992.
Vechea sala a tronului domnitorului Matei Basarab este acum Sala Tezaurului iar in Muzeul manastirii pot fi admirate icoane pe lemn de Nicolae Grigorescu, tablouri de Tattarescu, Sava Hentia si altii si o bogata colectie de vesminte si obiecte bisericesti.
Biserica din cimitir, cu hramul Sfantul Ioan Evanghelistul dateaza din 1804 fiind ctitorita de fratii Toma si Constantin Barbulescu, iar Bisericuta Cocioc a fost ridicata in 1825 de fratii Ioan si Nicolae Batcoveanu.
IRINA STOICA
Comentarii