Aflata in judetul Neamt, comuna Garcina, satul Almas, manastirea ortodoxa cu acelasi nume cu obste de calugari, are hramul „Duminica Tuturor Sfintilor” si „Acoperamantul Maicii Domnului”.
Conform traditiei, inca din secolul al XV-lea, aici exista o veche obste calugareasca. In 1659, Vasile si Maria Almas au ridicat un paraclis de lemn, cu hramul „Sfantul Nicolae”.
Considerati ctitorii asezamantului, ei sunt ajutati si de localnici care aduc aici cateva icoane si un iconostas, daruite in cea mai mare parte de Vasile, devenit apoi ieromonah la Manastirea Neamt. Din nefericire paraclisul este distrus de tatari. In acelasi timp isi pierde viata Maria Almas.
In 1715, Ecaterina, sotia spatarului Iordache Cantacuzino, inalta un schit care rezista pana in 1821 cand este distrus de eteristi. In acelasi an insa boierul Lupu Bals si monahul Rafail zidesc pe locul vechiului asezamant actuala biserica de zid cu hramul „Duminica Tuturor Sfintilor”, schitul respectiv devenind manastire de calugarite.
Biserica este in forma de cruce, cu trei turle asezate pe axa de est-vest, cea din mijloc fiind mai inalta. Catapeteasma si mobilierul sunt lucrate in lemn de mesteri locali. Din vechile constructii se mai pastreaza turnul-clopotnita care in trecut proteja intrarea in incinta si o casuta de tip taranesc adapostind Paraclisul „Sfantul Nicolae” construit in 1725.
In urma decretului din 1959 maicile sunt obligate sa paraseasca schitul care este inchis. Este reinfiintat la data de 12 ianuarie 1987 ca schit de calugari, subordonat Manastirii Horaita. In acelasi an incep lucrarile de restaurare a bisericii si a dependintelor acesteia si, in 1990 capata statut de manastire.
Intre anii 1988-1995, biserica este pictata in fresca de pictorii Morosanu, Bratiloveanu si Stancu din Suceava si a fost sfintita la 1 octombrie 1995 cand a primit si hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”.
Comoara cea mai de pret a bisericii este Icoana Sfintei Ana, realizata de un zugrav necunoscut, deosebit de frumoasa si considerata facatoare de minuni. Dintre numeroasele astfel de minuni poate fi amintita – conform traditiei – cea petrecuta in timpul atacului Eteriei. Cand eteristii au vazut ca slujba din biserica nu se tine in greceste, pentru ca aici slujbele se tineau numai in romaneste, au inceput sa distruga locasul dar icoana n-a putut fi urnita din loc pentru a fi calcata in picioare. Icoana a constituit un veritabil suport moral pentru bolnavi, care au marturisit vindecarea.
IRINA STOICA
Comentarii