Peste numai cateva zile, pe 15 august Biserica praznuieste una dintre cele mai importante sarbatori inchinate Sfintei Fecioare. Este vorba de „Adormirea Maicii Domnului”, considerata mijlocitoare a credinciosilor catre Dumnezeu, aparatoare si purtatoare de grija fiind totodata socotita dintre toti sfintii „mai stralucita decat puterile ceresti”.
Se stie ca dupa Inaltarea Domnului ea a fost inima micii comunitati de ucenici si apostoli din Cetatea Sfanta. Se crede ca a mai trait 11 ani dupa Iisus si aflata la Ierusalim dupa calatoria misionara la Efes impreuna cu Sfantul Apostol Ioan, a stiut momentul in care va parasi viata pamanteasca.
Dupa ce si-a pregatit cele necesare ii aduna pe apostoli in gradina Ghetsimani, venind toti, cu exceptia lui Toma care era plecat. Ea le da celor prezenti ultimele sfaturi, dupa care adoarme. Necredinciosul Atonie e gata sa rastoarne racla cu rea vointa dar mainile ii sunt retezate de un inger. Se caieste amarnic si, la rugaciunile apostolilor, Maica Domnului il vindeca. Dupa trei zile soseste Toma care, dorind sa-si ia un ultim ramas bun de la Maica Domnului dezgroapa sicriul dar il gaseste gol. Bunul Dumnezeu, nevrand sa lase trupul ei putreziciunii l-a ridicat la ceruri asezand-o alaturi sfintilor.
Data fiind importanta acestei sarbatori multe biserici si manastiri din tara noastra – si nu numai – au hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Una dintre acestea este Manastirea Humor din nordul Moldovei, cu obste de maici, aflata la 5 kilometri de statiunea turistica „Gura Humorului” din judetul Suceava.
Biserica a fost construita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog si sotia sa, Anastasia, la indemnul domnitorului Petru Rares. La circa 300 de metri se aflau ruinele unei mai vechi biserici de manastire, ridicata in jurul anului 1415, in timpul lui Alexandru cel Bun de vornicul Oana.
Noua biserica se inscrie in programul monumental al lui Petru Rares desi nu a fost construita de acesta ci numai la recomandarea sa. Monumentul are o ahitectura deosebita, aici intalnindu-se pentru prima oara in Moldova, pridvorul deschis si incaperea de la etaj numita „tainita” si aflata deasupra camerei mortuare.
Biserica este lipsita de turla. In 1641 Vasile Lupu a ridicat turnul de aparare si a intarit zidurile de incinta.
In interior, absida circulara a altarului din partea de rasarit este despartita de naos printr-o catapeteasma sculptata in lemn de tisa si donata bisericii de Gheorghe Movila in 1590. Pictura bisericii, atat cea interioara cat si cea exterioara se alatura lucrarilor in fresca de la Voronet, Arbore, Sucevita, Probota si Moldovita, care fac renumele artei romanesti din secolele al XV-lea si al XVI-lea, fiind singulare ca prezenta arhitectonica si iconografica in intreg spatiul european, aflandu-se pe lista monumentelor UNESCO. Fresca exterioara a carei dominanta este rosul-ocru a fost executata de vestitul zugrav Toma de Suceava.
Principalele teme iconografice accentueaza miscarea si umanismul expresiei. Se remarca de asemenea pietrele de mormant si icoanele de factura bizantina.
Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa.
Asezamantul a fost inchis de stapanirea habsburgica in 1785 si, dupa 1850 a fost folosit drept depozit de materiale, scoala, apoi biserica de parohie. Devenit monument istoric se bucura de restaurarea picturii intre 1972-1974. In 1991 redevine manastire de maici si in cadrul ei functioneaza ateliere de pictura, de incondeiat oua si de confectionare de vesminte.
IRINA STOICA
Comentarii