In afara leaganului…

          Închizând parca usile si ferestrele catre mizeria planetara care îi înconjoara, astronomii, astrofizicienii si inginerii cosmici traiesc, se pare, într-un univers paralel, în care nimic nu-i atinge si unde profitul, plusvaloarea nu înseamna bani mai multi ci cunoastere mai multa. Iata, iau din doua reviste celebre – „Popular Science” si „Discover” – stiri despre descoperiri si întâmplari de astazi care vor deveni întâmplari si tehnologii curente pentru omul lumii de mâine.

          Închizând parca usile si ferestrele catre mizeria planetara care îi înconjoara, astronomii, astrofizicienii si inginerii cosmici traiesc, se pare, într-un univers paralel, în care nimic nu-i atinge si unde profitul, plusvaloarea nu înseamna bani mai multi ci cunoastere mai multa. Iata, iau din doua reviste celebre – „Popular Science” si „Discover” – stiri despre descoperiri si întâmplari de astazi care vor deveni întâmplari si tehnologii curente pentru omul lumii de mâine. Prima: intrând în functiune telescoapele digitale (detectoare de lumina, legate la computere puternice), acuitatea astronomilor nostri creste exponential. Ceea ce face ca doar în lunile mai si iunie ale anului curent Scott Sheppard, David Jewit (ambii de la Universitatea din Hawai) si Brett Gladman (Universitatea British Columbia) sa adauge 61 de noi sateliti planetei Jupiter! Ceea ce aduce la 129 numarul total al „Lunilor” Sistemului Solar, rotindu-se în jurul celor 9 planete! si la 107 pe cel al planetelor descoperite în alte sisteme stelare, cele mai multe, gazoase uriase, de forma si talia lui Jupiter sau a lui Saturn – dar si, probabil, câteva telurice, din „familia” Mercur-Venus-Terra-Marte. A doua: „tunel” istoric, pe 27 august curent, când Marte si Terra se vor afla la cea mai mica distanta posibila între ele: 55.000.000 km. Cum scriam si în alte articole, „coridorul” a fost exploatat de inginerii nostri cosmici, 7 roboti-sonde aflându-se pe orbite circummartiene sau în drum spre Marte. Daca si martienii au facut la fel, prin decembrie curent ne putem trezi cu o invazie de OZN-uri având la bord omuleti verzi. Lasând gluma la o parte, va informez ca inginerii nostri, chiar daca rateaza acum, vor mai avea o asemenea posibilitate la urmatoarea apropiere Terra-Marte, care va fi în… 28 august 2287… A treia: În revista „Discover”, jurnalistul de stiinta William Speed Weed ne informeaza ca daca hat, în anii ’90 se considera ca, per total, informatia se dubla cam la fiecare 7 ani, aceasta dublare a avut loc, mai nou (2000-2002) doar în doi ani! Exoplanetele de care va vorbeam mai sus fac parte exact din aceasta accelerare a umplerii memoriei civilizatiei noastre. Care, spune Weed, are nevoie de mai mult spatiu ca sa-si însire bitii, deci… vom pleca de pe Terra. Când? În cursul acestui secol, al celui viitor, peste 500 de ani, dar vom pleca. Unde? Spre Marte, Luna si pentru a ne construi orase cosmice în jurul Pamântului. Apoi catre planetele telurice ale celei mai apropiate stele de noi, Alpha (Proxima) Centauri. Cum? Raspunde fizicianul Robert Frisbee, care declara ca în mai putin de 50 de ani o racheta uriasa, lunga de câtiva kiometri, va porni la drum spre Proxima Centauri prin fisiune nucleara (va ajunge acolo în 46 de ani, cu o viteza de 6-12% din viteza luminii), fuziune nucleara (12% din viteza luminii) sau antimaterie (41 de ani). Sau cu pânze solare, cum spunea regretatul Robert Forward, un laser puternic „împingând” o folie subtire de diamant, având suprafata de câteva mii de km2, si imprimându-i astfel o viteza apropiata de viteza luminii. „Corabia stelara” ar ajunge în apropierea Proximei, calculase Forward, în cam 12 ani (si, în consecinta, se va si întoarce – cel putin teoretic…). Si ar mai fi si „Ramjet”, o tehnologie imaginata de Robert Brussard, o astronava „hranindu-se” cu atomii de hidrogen pe care îi va întâlni în drum dar pe care, cum spune Robert Zubrin, de la „Pioneer Astronauties”, înca nu stim sa-l folosim drept combustibil pentru fuziune, în locul deuteriului si trotiului.
          …Fantezii de vara? Închei cu o declaratie a celebrului fizician Brandon Carter: „Universul a fost creat tocmai pentru a admite si aparitia observatorilor în interiorul lui”…