De ce „minele de aur” produc..
De ce „minele de aur” produc… smaralde?
Localitatea Lolima Bem din Congo (Brazzaville) a intrat în centrul atentiei cercetatorilor etnografi occidentali datorita unei bizare traditii pastrate de sute de secole – daca estimarile sunt corecte. Este vorba de o incredibila legatura între faimoasa regina din Saba si „minele de aur” locale care de fapt produc… smaralde!
În folclorul comunitatilor tribale din Lolima Bem, numite Ng’Sabahnatim (grafie engleza; acest nume înseamna, dupa toate probabilitatile, „copiii maretei Sabah”), exista o straveche „conducatoare de obsti de culoarea abanosului” despre care se spune ca umblase pe întinse teritorii cu multe podoabe din aur. Toate indiciile par sa duca la personajul biblic care apare episodic în vremea domniei regelui Solomon, pe care-l copleseste cu daruri de aceeasi natura. Însa arheologii nu au putut stabili nici un traseu al caravanelor dinspre acea zona congoleza si zona Orientului Mijlociu; dimpotriva, cea mai mare probabilitate o are drumul maritim de-a lungul coastei estice a Africii, dinspre actualul stat Mozambic si vecinul sau Zimbabwe (un fost „Eldorado african” pâna-n secolul XVI), iar comertul respectiv era exclusivitatea flotelor feniciene. Cum a ajuns aceasta poveste tocmai pe costa vestica a Africii si de ce localnicii si-au însusit-o si o pastreaza cu sfintenie de-a lungul veacurilor?
Istoria s-a complicat si mai mult atunci când cercetatorii au constatat ca de fapt ceea ce bastinasii numesc „mine de aur Sabah” dau la iveala numai smaralde. Din fericire, toate aceste enigme îsi pot afla raspunsul logic, nu si istoric, prin contactele pe care le-au avut vechile comunitati tribale din vestul Africii cu expeditiile egipteano-feniciene organizate începând cu secolul VI î.Ch. în jurul „continentului negru”, în scopuri comerciale. Astfel, raspândirea legendei despre regina din Saba si calatoria acesteia la Curtea regelui Solomon, încarcata cu numeroase si pretioase daruri, s-ar fi putut face înca din acele vremuri. Însa cei care se opun acestei ipoteze argumenteaza în felul urmator: 1. Cum se poate ca numele unei printese originare dintr-o cu totul alta regiune a Africii sa devina atât de pretios pentru unele triburi din actualul Congo (Brazzaville)? 2. De ce numele celebrului conducator fenician de flotile, Hannon, nu a ramas în memoria colectiva a triburilor Lolima Bem?
Cel mai plauzibil raspuns la aceste contra-argumente logice este aparent simplu: însasi regina (printesa) din Saba a calatorit la bordul unei astfel de nave care a ocolit Africa pe la sud, pornind din golful Akaba. Numai ca astfel ea nu putea fi contemporana cu regele Solomon, care a domnit în jurul anului 1000 î.Ch. Din acest hatis de enigme ne scoate un alt argument logic: cei care au redactat acel episod biblic s-au folosit de o legenda mai recenta si au introdus-o în Vechiul Testament pentru a sublinia prestigiul acelui rege evreu peste tot unde ajungeau corabierii fenicieni…
Aceasta ipoteza logica, nici în prezent demonstrata istoric si arheologic, poate sta la baza ciudatei denumiri de „mine de aur” pentru galeriile din care se scot numai smaralde. Stravechii conducatori ai localnicilor ar fi primit din partea reginei din Saba foarte mult aur în schimbul celor necesare continuarii calatoriei. Iar metalul galben ar fi devenit de atunci un ideal si nu o realitate pentru bastinasi.
Epave descoperite în Carolina de Nord
Arheologii au localizat epavele a patru vase din secolul al XVIII-lea în...
Comentarii