Navigând prin statistici

          Om informat ce ma aflu, cum va spuneam saptamâna trecuta, îmi aleg, pe Internet, un domeniu prin care nu mai umblasem de mult, cel al sanatatii. De pe un site al Organizatiei Mondiale a Sanatatii gasesc cifra neagra, cea a deceselor: aproximativ 57.

          Om informat ce ma aflu, cum va spuneam saptamâna trecuta, îmi aleg, pe Internet, un domeniu prin care nu mai umblasem de mult, cel al sanatatii. De pe un site al Organizatiei Mondiale a Sanatatii gasesc cifra neagra, cea a deceselor: aproximativ 57.000.000 de oameni mor în fiecare an. Multi, datorita bolilor, ceea ce face ca industria medicamentelor sa fie una dintre cele mai prospere de pe Pamânt, cu vânzari de 400,6 miliarde de dolari în fiecare an. Se investeste mult în cercetarea pentru noi medicamente, aflu, însa dau peste un paradox: doar 10% din suma cheltuita pentru descoperirea si experimentarea de noi remedii se folosesc pentru maladiile comune, responsabile pentru 90% din morbiditatea anuala! Si, oricum, întreaga suma este net inferioara cheltuielilor SUA pentru cercetarea militara – 40 miliarde dolari, adica echivalentul bugetului anual al României.
          Sar din domeniul sanatatii la… roboti. Roboti industriali, bineînteles, caci ei constituie grosul „plutonului” planetar de roboti. Gasesc si un clasament, pe tari, al numarului de roboti la 10.000 de locuitori. Ordinea mondiala are în frunte, fireste, Japonia, cu 308 roboti (în procente: 3,08 la suta de locuitori), urmata de Germania (135), Italia (109 roboti), Franta (67), SUA (58), Marea Britanie (36 roboti la 10.000 locuitri, 0,36%, cam un robot la 300 de oameni). România nu ocupa nici un fel de loc în acest clasament.
          Cheltuielile militare anuale sunt, pe toata planeta, de 500.000.000.000 dolari, patru cincimi din gigantica suma fiind pentru armata nord-americana. „Lipesc” de acest capitol alte doua cifre: la 55 miliarde dolari se ridica ajutorul pentru Lumea a Treia acordat de tarile bogate ale Terrei; iar 300 miliarde dolari înseamna subventia acordata agricultorilor din SUA si Uniunea Europeana de catre statele-natiune, atente la linistea taranului bastinas, elector si el. Ceea ce îl face pe James Wolfensohn, presedintele Bancii Mondiale, sa avertizeze Europa ca, îmbatrânind, cu tot mai multi pensionari în orase, va trebui sa accepte imigratia dar sa si asculte, ca si SUA, la ceea ce cere lumea saraca lumii bogate. Daca vrem liniste…
          Interesant, privind profilul muncitorului din anii viitori: calatoriile + turismul reprezinta, deja, 11% din Produsul Intern Brut mondial.
          Închei colectia de „bumbi” cu niste date UNESCO pur si simplu entuziasmante: pe Terra s-au înfiintat, prin legi si decrete întelepte, 102.000 rezervatii naturale, pe 18,8 milioane kilometri patrati (ceea ce înseamna 12,6% din suprafata uscatului planetar); si a doua, venind parca direct din lobul frontal al civilizatiei omului: 582 situri culturale alcatuiesc Patrimoniul Mondial, confirmând victoria lui Homo Sapiens în lupta cu el însusi…
          A, sa nu uit, un ultim procent, direct din tara Mioritei: doar 2% din copiii de tarani dintr-o generatie ajung sa faca, în România secolului XXI, studii superioare.