• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 23 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 23 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Pe urmele unui genial cercetator americano-român

Pe urmele unui genial cercetator americano-român

11 martie 2004
in Stiinta
A A

          Cum putem imita Universul
          
          În numarul anterior al „Magazinului”, v-am prezentat câteva aplicatii practice si implicatii ale teoriei constructale elaborate de inginerul Adrian Bejan, american de origine româna, ale carui cercetari au declansat deja o adevarata revolutie mondiala în inginerie. De fapt, cum s-ar spune, el a pus piatra de temelie a unui edificiu ce se va desavârsi in multi ani de-acum înainte.

          Cum putem imita Universul
          
          În numarul anterior al „Magazinului”, v-am prezentat câteva aplicatii practice si implicatii ale teoriei constructale elaborate de inginerul Adrian Bejan, american de origine româna, ale carui cercetari au declansat deja o adevarata revolutie mondiala în inginerie. De fapt, cum s-ar spune, el a pus piatra de temelie a unui edificiu ce se va desavârsi in multi ani de-acum înainte. Aceasta, si pentru ca ideea relevata de compatriotul nostru emigrat în SUA se regaseste, practic, pretutindeni în natura, în Univers: pornind de la un element matricial si multiplicându-l de n ori, se va obtine forma ideala, capabila sa dea randament maxim, cu un consum minim de energie. Sa ne gândim doar la ADN-ul uman, de exemplu…
          Toate sistemele energetice, vii sau nevii, par a se supune legilor unei geometrii optimale, cizelata de-a lungul timpului. Evident, copacii dintr-o padure sunt diferiti între ei. Dar, pentru Adrian Bejan, „diversitatea coexista în mod pasnic cu urmatorul determinism: nivelul de performanta nu variaza prea mult, în functie de micile variatii ale design-ului”. Sectiunea optima pentru un vas prin care circula seva este un cerc, performantele fluxului respectiv ramânând aproape neschimbate, daca aceasta sectiune deviaza de la forma circulara. Asadar, desi diferiti, toti copacii sunt cvasi-perfecti. Dar cum se poate ca Natura, evaluata din perspectiva strict stiintifica, sa se comporte ca un genial inginer, desi nu are nici finalitate, nici vointa proprie. Pentru ca, vine un posibil raspuns, de-a lungul erelor, ritmul evolutiei speciilor a selectionat treptat formele cele mai adaptate. Totusi, batrânul Darwin nu mai reuseste sa ofere explicatii complete, întrucât criteriul de adaptare nu a fost definit si din punct de vedere fizic. O face, mai nou, teoria constructala.
          
          De la corpul uman, la zborul pasarilor
          
          Plamânii umani, penele pasarilor, crapaturile solurilor uscate – toate structurile vii sau inerte se supun acelorasi reguli constructive. Acestea explica, de pilda, de ce diametrele vaselor sangvine din corpul nostru se micsoreaza cu un coeficient constant la fiecare ramificatie, de ce pasarile zboara în stoluri sau de ce albiile râurilor sunt semicirculare. Mai mult decât atât, pe baza teoriei sale, Adrian Bejan a putut indica raportul dintre talie si energia consumata de diferite animale, de la soarece, la elefant, pe cel dintre talie si ritmul cardiac, aproape acelasi la toate animalele sau pe cel dintre greutate si viteza de zbor, de la tântar si musca, la oricare specie de pasari. Potrivit cercetatorului americano-român, în fiecare dintre aceste cazuri „distributia optima a imperfectiunilor este principiul care genereaza forma”. Fie si enuntate fugitiv, exemplele de mai sus demonstreaza ca niciodata pâna acum o teorie nu a „îmbracat”, într-un singur principiu, sisteme atât de numeroase si de diverse. Mai ales ca, desi jocul constructal la scari diferite poate parea foarte abstract, el nu se îndeparteaza de solutiile concrete schitate de natura.
          
          Forma care naste forma
          
          Oare sa fi descoperit Adrian Bejan însusi secretul frumusetii si al diversitatii formelor existente în natura? Cu certitudine, nu, caci misterul creatiei este apanajul Divinitatii, dar el rosteste o parte din adevarul ascuns în forme, calcând pe urmele ilustrilor initiati în asa-numitele proportii divine. De la cultul magnificului „numar de aur”, la selectia naturala, trecând prin genetica sau prin geometria fractala, cercetatorul se adânceste într-o cautare veche de când lumea. Adica ceea ce au încercat dintotdeauna artisti si filosofi, matematicieni si naturalisti, fizicieni si informaticieni: sa ridice valul aparentelor, pentru a afla principiul general si generator, legea universala a morfologiei naturale, forma care naste forma. Un spectacol rarisim, fascinant, al jocurilor armoniei, pe care merita cu prisosinta sa-l contemplam, într-un articol viitor, când ghid ne va fi un alt inginer român. Deocamdata, sa privim în tacere câteva geniale capodopere naturale, a caror punere în imagine a intuit-o Adrian Bejan, prin teoria sa constructala!
          

ShareTweet
Articolul precedent

Uriasele creaturi s-au retras sa moara într-o rezervatie naturala din Antarctica

Urmatorul Articol

Rapiti de OZN-uri

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Spectacolul cunoasterii

Furnicile se sacrifica pentru a-si salva colonia

15 decembrie 2025

O echipa de cercetatori de la Institutul de Stiinta si Tehnologie din...

Spectacolul cunoasterii

Grasimea viscerala îmbatrâneste creierul!

8 decembrie 2025

Un studiu prezentat recent la congresul anual al Societatii Radiologice din America...

Urmatorul Articol

Tartine cu peste

Oua umplute cu ciuperci

Bame grecesti

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

15 ianuarie 69 d.Hr. – Otho se proclama împarat al Imperiului Roman

19 ianuarie 2026

La 15 ianuarie 69 d.Hr., Imperiul Roman a fost aruncat într-o noua...

Citeste mai departe
Blitz

Cele mai asteptate filme ale anului 2026

19 ianuarie 2026

Anul 2026 se anunta a fi unul de exceptie pentru pasionatii de...

Citeste mai departe
Blitz

Ziua Culturii Nationale

19 ianuarie 2026

Institutiile publice de cultura din subordinea Ministerului Culturii deschid larg usile pentru...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

De ce sunt bune grasimile naturale?

19 ianuarie 2026

Numeroase alimente consumate zi de zi de contin grasimi de diverse tipuri,...

Citeste mai departe
Femina Club

Remedii utile

19 ianuarie 2026

De regula frigul iernii îsi pune amprenta în mod nefavorabil asupra tenului....

Citeste mai departe
Femina Club

Pulpe de pui în sos de smântâna

19 ianuarie 2026

600 g pulpe de pui dezosate, o ceapa, 3 catei usturoi, 50...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.