Raiul OMG

          Organismele modificate genetic au ajuns si în tara noastra
          
          Un raport întocmit suspect de repede în SUA a decretat ca alimentele care contin organisme modificate genetic (OMG) nu constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor. În Europa, cercetatorii sunt de parerea exact opusa, drept urmare, aceste alimente, considerate un real pericol pentru organismul uman, sunt interzise.

          Organismele modificate genetic au ajuns si în tara noastra
          
          Un raport întocmit suspect de repede în SUA a decretat ca alimentele care contin organisme modificate genetic (OMG) nu constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor. În Europa, cercetatorii sunt de parerea exact opusa, drept urmare, aceste alimente, considerate un real pericol pentru organismul uman, sunt interzise. SUA nu se multumesc cu comercializarea acestor alimente doar pe teritoriul lor, dimpotriva, americanii vor sa le vânda în întreaga lume, în perspectiva unor profituri uriase. Care este soarta acestui razboi economic?
          
          Europa tine piept
          
          Recent, peste o suta de tari au ajuns la un acord cu privire la reglementarea stricta a exportului organismelor modificate genetic (OMG), la sfârsitul unei conferinte internationale organizate în capitala Malaeziei, informeaza AFP. Semnatarii acordului, intrat in vigoare anul trecut si initiat de Organizatia Natiunilor Unite, au adoptat un sistem riguros de reglementare a întretinerii, transportului, ambalarii si identificarii recoltelor, alimentelor si altor produse transgenice (modificate genetic), în ciuda opozitiei SUA care nici macar nu au adoptat acest acord ratificat de 86 de tari si Uniunea Europeana. Potrivit noilor reglementari, orice transport al recoltelor OMG destinate consumului uman si animal trebuie etichetat ca atare, conform normelor prevazute in Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator (PNUE). Produsele OMG trebuie sa indice denumirea comuna, denumirea stiintifica, precum si codul modificarii genetice. În cazul exporturilor de produse OMG introduse direct în mediul înconjurator, cum este cazul semintelor, trebuie sa fie mentionata natura categoriei de risc si modul de utilizare a organismelor modificate genetic. Protocolul de la Cartagena, adoptat în ianuarie 2000 la Montreal si intrat in vigoare în luna septembrie 2003, este un acord international cu privire la controlul activitatilor care opereaza cu organisme modificate genetic si permite unui stat sa interzica importurile de organisme modificate genetic în virtutea principiului prevenirii efectelor negative.
          
          In România, culturi fantoma
          
          Un articol publicat recent în „Curierul National” atrage atentia asupra faptului ca în tara noastra se consuma, fara informarea consumatorilor, ciocolata, ulei si mezeluri cu OMG-uri. În plus exista si la noi terenuri agricole cultivate cu OMG, în special soia, dar „nu se cunosc cu exactitate întinderea si localizarea acestor terenuri”. Desi subiectul este tratat cu maxima atentie de Comisia Europeana, România, spune publicatia amintita, nu este capabila în momentul de fata sa ofere informatii credibile despre culturile, consumul sau continutul de OMG în alimente. La noi, se recunoaste oficial ca exista doar culturi de soia transgenica, dar, asa cum atrag atentia specialistii, exista pericolul real ca aceste culturi modificate genetic sa altereze si parti ale culturilor traditionale. În pofida reglementarilor internationale pe care le-am enumerat mai sus, desi avem si noi o legislatie, nu se pomeneste nimic despre etichetarea produselor ce contin organisme modificate genetic. Populatia este în situatia de a cumpara produse fara a putea sa faca distinctie între produsele traditionale si cele care contin organisme modificate genetic. Astfel de produse au fost introduse deja în reteaua comerciala, ulei din soia modificata genetic, de pilda, fara a preciza, însa, acest lucru pe eticheta.
          
          Ulei, mezeluri si ciocolata cu soia transgenica
          
          Ziarul britanic „The Guardian” preciza recent ca România a cultivat plante modificate genetic pe scara larga. Se sustinea, de asemenea, ca nu exista laboratoare în care sa se poata detecta modificarile genetice din alimente. Cultivam soia modificata genetic, dar aceasta este un ingredient nelipsit în industria alimentara, în mezeluri si chiar dulciuri. Conform unor surse din industria alimentara, în mezeluri se adauga soia intr-un procent relativ mic. Soia utilizata este cea sub forma de „textura”. Mai exact este vorba de o pudra proteica, dar care se importa. Ramâne o întrebare: acest „praf” importat este obtinut dintr-un produs traditional sau din unul „îmbunatatit” genetic? Exista o firma care comercializeaza crenvursti, lapte si pateu si care îsi eticheteaza produsele specificând ca ele nu contin OMG. Dar cu o floare nu se face primavara.
          
          O sabie cu doua taisuri
          
          Nici de simpozioane pe tema OMG nu ducem lipsa. Cu ceva timp în urma, Directia Generala pentru Agricultura, Iasi si Asociatia pentru Protectia Consumatorului (APCONS) au organizat o dezbatere pe aceasta tema, prelegerea despre plantele modificate genetic fiind sustinuta de un cercetator de la Institutul de Biologie Bucuresti, membru al Comisiei de Securitate Biologica. Primul produs derivat din plante modificate genetic a fost introdus pe piata în 1994 – o pasta de tomate al caror proces de coacere a fost modificat. Apoi, modificarea genetica a plantelor a luat o amploare importanta, în 1996 introducându-se în cultura si, implicit, în consum, soia si porumbul modificate genetic, iar mai târziu bumbacul, cartoful si rapita, urmând ca din 2006 sa fie introduse în cultura grâul si orezul. Din informatiile vehiculate la colocviul amintit, aflam ca în România va fi introdusa în cultura soia modificata genetic, prin inserarea unei gene de la bacillus thuringiensis. Cu toate acestea, ca si in cazul aditivilor alimentari, introdusi de multa vreme în procesul de fabricatie (celebrele, de acum, E-uri), dar ale caror efecte se resimt abia acum, si OMG reprezinta o sabie cu doua taisuri. Industria alimentara prospera, dar, pe de alta parte, ele pot fi daunatoare sanatatii. Efectele lor, ca si în cazul aditivilor, nu sunt imediate, ci se cumuleaza în timp. Riscurile banuite ale OMG sunt toxicitatea si alergenitatea. Alergenitatea este controlata de genetica fiecarui individ, dar nu este exclus ca un consum repetat si îndelungat de alimente modificate genetic sa declanseze alergiile. De asemenea, exista si posibilitatea transferarii genelor modificate în organismul consumatorului. Se pare, însa, ca produsele derivate din OMG vor ocupa tot mai multe piete, atât din tarile subdezvoltate sau în curs de dezvoltare (cazul nostru), cât si din cele dezvoltate. Dar cum va arata organismul nostru peste un secol?