Stiinta confirma:

          „Vedem” cu mâinile
          
          În câteva rânduri, au facut mare senzatie relatarile despre persoane capabile sa perceapa realitatea oferita vazului, nu cu ochii, ci cu degetele.
          
          Nu numai prin simtul tactil „se vad” culorile: ascultând anumite emisii sonore, acestea se pot transforma, mental, în culori.

          „Vedem” cu mâinile
          
          În câteva rânduri, au facut mare senzatie relatarile despre persoane capabile sa perceapa realitatea oferita vazului, nu cu ochii, ci cu degetele.
          
          Nu numai prin simtul tactil „se vad” culorile: ascultând anumite emisii sonore, acestea se pot transforma, mental, în culori. Acest fenomen este de altfel mai cunoscut si de aceea e considerat destul de obisnuit. Se stie ca multi copii au perceptia respectiva, dar ca tocmai educatia, cu stereotipiile ei, îi determina sa si-o inhibe. Raportul culoare-sunet are totusi aplicatii mnemotehnice, existând de pilda compozitori care mentionau pe partiturile dirijorului corespondentele respective. Un alt domeniu artistic legat de acelasi fenomen este sculptura. Un sculptor care a orbit a început sa-si coloreze lucrarile, convins ca astfel întarea continutul estetic. Supus unor teste, el a ordonat cartele colorate diferit, în conformitate cu spectrul luminii albe, afirmând ca rosul este mai cald, în timp ce albastrul este mai neted; prin urmare, apareau conotatii calitative non-vizuale.
          Lumea înseamna vibratii extrem de variate, principiu de baza în studierea problemei în discutie. Astfel, testele au indicat o reactie instinctiva a subiectilor carora li se prezentau cartoane colorate diferit: presiunea musculara asupra dinamometrului era puternica la rosu, ea scazând gradat, în ordinea culorilor vizibile ale spectrului. Aceasta capacitate este prezenta la toate fiintele umane, potrivit cercetatorilor. O explicatie incontestabila se refera la faptul ca si pielea, ca si culorile, emite radiatii. Prin dermo-optica se pune în evidenta, de fapt, schimbul între radiatiile infrarosii ale pielii si cele emise de culori. Este o interactiune termica, ea inducând efecte motorii atât în obscuritate, cât si atunci când o culoare este acoperita cu un ecran opac. Aceasta, deoarece culoarea ascunsa emite raditii infrarosii, pe care suprafata vizibila le transforma în radiatii secundare.
          Toate culorile au efect dermo-optic. Privitul unui tablou înseamna asocierea imaginii cu impresiile de frig si cald, de usor si greu etc., dar efectele culorilor variaza si ele – la aceeasi nuanta, în functie de context. Verdele e calmant ziua si excitant noaptea; invers – rosul, puternic excitant ziua, noaptea devine calmant. De fapt, alternanta lumina/întuneric este cea care influenteaza aceste proprietati, noaptea actionând doar frecventele în infrarosu. Descoperirile respective au aplicatii cât se poate de practice, principalii beneficiari putând fi copiii. Astfel, într-un mediu unde predomina verdele, ei pot face calcule mentale mai rapid si fara greseli. Daca sub o foaie de aluminiu se asaza o hârtie verde cu desene, copiii disting mai repede ceea ce se afla acolo, decât pe hârtie rosie. În Columbia, asemenea experimente s-au realizat cu succes în clase de copii cu probleme de adaptare scolara. Bine alese, culorile contribuie la echilibrul general al individului, fenomen care e capabil sa aduca mari avantaje, în general, pentru relatiile inter-umane.