Întâmplari trecute, care nu mai reusesc sa traiasca decât între filele cartilor de istorie, capata câteodata unele ecouri interesante în vremurile pe care le traim noi, urmasii deseori nevolnici ai marilor actori ai umanitatii. Cine-si mai aduce aminte de razboiul Troiei, de sabia lui Stefan cel Mare sau, mai aproape de noi, de întâmplarile trasnite din timpul celui de-al doilea razboi mondial?
La fel de misterioasa ca „Excalibur” (sabia magica a lui Camelot), sabia lui Stefan cel Mare a facut minuni numai în mâinile lui.
Întâmplari trecute, care nu mai reusesc sa traiasca decât între filele cartilor de istorie, capata câteodata unele ecouri interesante în vremurile pe care le traim noi, urmasii deseori nevolnici ai marilor actori ai umanitatii. Cine-si mai aduce aminte de razboiul Troiei, de sabia lui Stefan cel Mare sau, mai aproape de noi, de întâmplarile trasnite din timpul celui de-al doilea razboi mondial?
La fel de misterioasa ca „Excalibur” (sabia magica a lui Camelot), sabia lui Stefan cel Mare a facut minuni numai în mâinile lui. Dar a fost sabia, chiar a lui Stefan cel Mare si daca a fost, cum a ajuns ea în mâinile turcilor? S-a spus ca sabia a fost pierduta de domnitorul Tarii Moldovei, pe câmpul de lupta la Razboieni, dar adevarul pare sa fie altul: ea a fost însusita de urmasii lui si apoi capturata de turci. Aceasta ipoteza este sustinuta cel mai recent de academicianul Stefan Stefanescu. Reputatul medievist afirma ca sabia a apartinut cu siguranta lui Stefan cel Mare, si nu altor predecesori omonimi, iar cele mai recente studii dovedesc ca ea a ajuns în posesia turcilor în anul 1538, în timpul campaniei lui Soliman Magnificul împotriva lui Petru Rares. Sabia, realizata în a doua jumatate a secolului al XV-lea, din otel de Toledo, a fost furata de la Suceava, împreuna cu alte obiecte care au constituit patrimoniul sacru dinastic al lui Stefan cel Mare. Academicianul Stefan Stefanescu considera ca originalul, aflat în prezent la Muzeul Topkapî, poate fi retrocedat statului român, întrucât în lume exista precedente; SUA, de pilda, au înapoiat Ungariei, în anul 1978, Coroana Sfântului Stefan, aceasta aflându-se acum depusa la Parlamentul Ungar din Budapesta. Saptamâna trecuta, premie-rul Turciei, Tayyip Erdogan, aflat în vizita oficiala în România, a predat omologului sau copia celebrului palos, desi fostul premier turc, Suleiman Demirel, promisese în 1992, returnarea originalului. Realizarea copiei sabiei lui Stefan cel Mare, aflata acum la Bucuresti, a fost încredintata de guvernul turc unui artizan din Istanbul, si a costat, conform datelor furnizate de Rompres, patru miliarde de lire turcesti, echivalentul a 2150 de euro. Nu este singura copie. Actorul Costel Constantin, interpretul rolului lui Stefan cel Mare, va purta în spectacolul „Apus de soare”, al Teatrului National din Bucuresti, a carui premiera va avea loc la sfârsitul lunii mai, o sabie din otel, gravata cu stema Moldovei, copia fidela a originalului stravechi. Sa ne aducem aminte, domnitorul moldav a învins ostile otomane la Vaslui, în 1475 si, potrivit legendelor, otomanii credeau ca pastrând la loc sigur sabia voievodului Stefan cel Mare vor fi protejati de viitoare înfrângeri în Balcani. Dincolo de legende, de originale si de cópii, Stefan cel Mare este primul mare învingator din istoria României.
Homer n-a inventat razboiul Troiei
În ciuda „zvonurilor” cum ca „Razboiul Troiei n-a mai avut loc”, se pare ca, totusi, Homer n-a inventat nimic în aceasta privinta. Grecii au atacat orasul Troia acum 3300 de ani si acest lucru este confirmat de unele tablite de argila recent descoperite, iar Homer n-a facut altceva decât sa spuna adevarul. Care n-are nici o legatura cu filmul, recent lansat, „Troia”, realizat de Wolfgang Petersen. Filmul „meciului” e cunoscut de mii de ani: Achile, cel mai mare razboinic al istoriei, apara onoarea grecilor conducându-i spre victorie în partida contra troienilor care o furasera pe frumoasa Elena. Ajutati de Ajax (dar nu din Amsterdam), de Menelaus, Agamemnon si Ulise, luptatorii greci i-au atacat pe regele Priam si pe cei doi fii ai sai, frumosul Paris si Hector. La pauze, bineînteles, se mai amestecau si zeii Olimpului, asa, din plictis. Aceasta poveste, descrisa de Homer în Iliada si in Odiseea acum 2800 de ani, a fost mereu considerata un mit, o legenda frumoasa si neadevarata. Un istoric britanic, însa, pe nume Bettany Hughes, sustine ca istoria adevaratei Troie va fi în curând cunoscuta. Tablite de argint, recent scoase la lumina în apropierea orasului grec Teba, par a confirma acest episod razboinic antic. Placutele sunt datate ca fiind de acum 3300 de ani, ceea ce coincide cu resturile carbonizate descoperite în situl arheologic de la Isarlik, din Turcia, considerat din 1869 de catre arheologi drept Troia lui Homer. Textele fragmentare, scrise într-un alfabet botezat „Liniar B”, se afla în curs de traducere. Ele descriu civilizatia grecilor din acel timp, vorbesc despre un atac asupra Troiei si despre orasele care au construit redutabila flota de 1.000 de vase, aflata la dispozitia lui Agamemnon si Achile. Texte antice, care s-au potrivit ca o manusa de aur pentru industria filmului de la Hollywood, 3000 de ani mai târziu.
În asteptarea zapezii de altadata
Mos Craciun si spiridusii lui din regiunea finlandeza Laponia sunt ocupati sa...
Comentarii