Apropierea toamnei este pentru români si un prilej de a-l „celebra” indirect, prin prepararea vinului, pe zeul roman Bacchus. În aparenta, este o zeitate secundara de origine greaca si care – atentie! – a fost multa vreme asociat cu Dionisos.
Apropierea toamnei este pentru români si un prilej de a-l „celebra” indirect, prin prepararea vinului, pe zeul roman Bacchus. În aparenta, este o zeitate secundara de origine greaca si care – atentie! – a fost multa vreme asociat cu Dionisos. Sarbatorile nocturne romane numite bacchanalii erau oficiate de preotese si se petreceau toamna, la culesul viilor, reprezentând un ritual orgiastic. Delirul provocat de aceste festivitati a determinat Senatul roman sa le interzica, în 186 î.Ch.
Varianta greaca este mult mai impresionanta din punct de vedere cultual si cultural. Nascut dintr-un zeu si o muritoare, în mare secret, Bacchus a fost crescut si educat tocmai în India, pe muntele Nysa, de catre nimfele care-i cunosteau secretul si menirea venirii pe lume. Ajuns la vârsta granitei dintre adolescenta si maturitate, Bacchus se decide sa se initieze în tainele credintelor lumii, înainte de a formula propriile sale conceptii despre desfasurarea vietii pe Pamânt. Îl interesau, printre altele, mecanismele ceresti datorita carora se modifica clima si, implicit, alternanta anotimpurilor si legatura dintre aceasta viata a naturii si destinul omului. Si, dupa o perioada nedeterminat de lunga de pelerinaje, înteleptul Bacchus destainuie misterele (conceptiile) sale în Paphlagonia. Apoi, îsi muta resedinta pe muntele Kithairon (în apropierea localitatii natale, Theba, din provincia antica greaca Beotia). Aici se ridica un templu în onoarea sa, unde preotesele oficiante – bacchantele – intrau într-un fel de delir sacru, de doua ori pe an. Ritualul divin se executa în conditiile castitatii, a postului alimentar si a abtinerii totale de la a bea vin. Plutarh însusi, impresionat de aceste ritualuri, le numea „betia fara vin”.
Toate aceste detalii mitologice au în centrul lor un om-zeu, a carui menire pe Pamânt a fost salvarea oamenilor de la nenorocirile pe care natura le poate provoca. Ideea unui Bacchus Salvator al muritorilor este astazi acceptata de numerosi experti si acest fapt are o consecinta surprinzatoare. Istorici care se autodenumesc crestini liberali radicali fac o asociere incredibila între Bacchus si Iisus Christos! De fapt, nu este o asociere unilaterala, caci similaritatile între viata lui Iisus si a marilor eroi mitologici sunt facute în legatura cu multe alte zeitati pagâne, detasându-se net Horus si Osiris, ai Egiptului antic. Astfel, lucrarea „The Jesus Misteries”, elaborata de americanii Timothy Freke si Peter Gandy, avanseaza ideea conform careia biografia lui Bacchus are multe elemente comune cu cele ale lui Iisus din Evanghelii. Problema este foarte complexa si nu o voi comenta acum. Îmi permit sa mentionez în acest articol doar faptul ca urmasii celebrului istoric francez Ernest Renan, promotorii „Caietelor Ernest Renan” care apar la Paris si astazi, sunt cei care accentueaza în scrierile lor caracterul mitologic al Evangheliilor, contestând originalitatea acestora. Perioada initiatica a lui Bacchus si a lui Iisus sunt, dupa opinia „liberalilor crestini”, similare. Cronologic, mitul lui Bacchus are întâietate, dar sa nu uitam ca terenul speculatiilor de acest gen este unul minat.
Epave descoperite în Carolina de Nord
Arheologii au localizat epavele a patru vase din secolul al XVIII-lea în...
Comentarii