Recent, popularul site rusesc „Lenta.ru” a repovestit pataniile unui hacker care a cautat, pe site-uri oficiale din SUA, dovezi despre contacte umane cu OZN-uri. Este vorba de Gary McKinnon, un hacker scotian a carui extradare Washingtonul o cere de mult timp. Tot ceea ce dorea el prin piratarea retelelor strict secrete era sa gaseasca dovezi ale existentei extraterestrilor.
În 2001, Gary McKinnon, un expert pe atunci necunoscut în informatica, scotocea, din apartamentul matusii iubitei sale, din nordul Londrei, site-urile Departamentului Apararii al SUA pentru informatii despre OZN-uri. Scotianul în vârsta de 35 de ani va fi prins la un an dupa aceea. Statele Unite vor cere extradarea lui timp de zece ani. Povestea se va încheia cu decizia fostului premier britanic Theresa May, care va provoca un scandal diplomatic între Washington si Londra: hackerul va ramâne în Marea Britanie, fata de care n-a comis nicio infractiune.
McKinnon a devenit interesat de securitatea computerelor dupa ce a citit, în 1985, când avea 19 ani, manualul lui Hugo Cornwall The Hacker’s Handbook. Primise cadou primul sau computer cu cinci ani în urma si, ca orice adolescent, a stapânit mai întâi jocurile încorporate. Apoi a devenit interesat de programare.
„De la 14 la 17 ani, am fost orbit, învatam programare, scriam propriile mele jocuri. Eram interesat de grafica si inteligenta artificiala” a declarat el. La 17 ani, si-a pierdut un timp interesul pentru computere, când a început sa mearga la cârciumi cu prietenii. Dar în curând cineva (McKinnon nu-si amintea cine) i-a sugerat sa abordeze tehnologia informatiei în mod profesionist. Desi nu a reusit sa obtina o diploma de la Universitatea din Nordul Londrei, în cele din urma a dobândit cunostintele necesare pentru o cariera ca programator.
La începutul secolului, McKinnon era deja profund convins ca extraterestrii nu numai ca viziteaza Pamântul, ci si lasa în urma artefacte, pe care guvernul SUA le ascunde cu grija. „Stiam ca guvernele ascund antigravitatia, energia libera si alte tehnologii obtinute de la extraterestri. Am crezut ca toate acestea nu ar trebui sa fie secrete într-o lume în care batrânii nu îsi pot plati facturile la încalzire”, si-a explicat McKinnon principiile, ani mai târziu.
Vulnerabilitatea informatiilor de înalta securitate
Îsi petrecea noptile cotrobaind prin reteaua mondiala, stiind exact ce cauta: documente secrete guvernamentale care sa confirme ca are dreptate. A scris software în limbajul de programare Perl, acum nepopular, cu ajutorul caruia a putut „scotoci” pâna la 65 de mii de computere cu parole usor de spart. Spre surprinderea lui, a descoperit ca unele dispozitive pot fi compromise cu asa-numita „login admin gol”. În unele cazuri, McKinnon, negasind nimic interesant în sistemele vizitate, lasa notite electronice pentru administratorii lor: „Sistemul tau de securitate este o prostie totala”.
A trecut putin peste un an de la primul hack cu adevarat important pâna la ultimul. Perioada exacta indicata în dosarul penal este de la 1 februarie 2001 pâna la 19 martie 2002. În acest timp, hackerul britanic a examinat 97 de computere care apartineau celor mai mari organizatii închise din SUA. Acestea au inclus Departamentul Apararii si NASA.
Primul pe lista lui McKinnon a fost NASA. A reusit sa obtina acces la reteaua interna descoperind adresele IP ale Centrului Spatial Johnson. Dupa aceea, a spart protocolul Windows, NetBIOS, care era prost protejat în acei ani, dar era utilizat în sistemele de calcul ale NASA. Aceeasi metoda a folosit-o si pentru a pirata retelele Marinei, Armatei si Pentagonului, pâna a fost depistat si identificat.
În interviurile pe care le-a acordat în mod activ, fiind în libertate în timp ce cazul sau de extradare era audiat, McKinnon a spus aproximativ aceleasi lucruri, fara sa-si schimbe niciodata marturia în mod fundamental. El s-a referit mai ales la „Proiectul Disclosure”, în cadrul caruia aproximativ 400 de persoane – de la controlori de trafic aerian pâna la angajati responsabili cu lansarea rachetelor nucleare au vorbit despre folosirea de tehnologii nepamântene recuperate din nave capturate. Hackerul era sigur ca primul contact cu extraterestrii a fost în 1947 si puteau fi si altele. „Acesti oameni, a caror marturie am citit-o, au oferit dovezi destul de puternice ale existentei OZN-urilor” spunea McKinnon.
Potrivit hackerului, exista asa-numita „Cladire 8” la Centrul Spatial Johnson. Angajatii care locuiesc acolo, potrivit britanicului, retuseaza imagini satelitare de înalta rezolutie pentru a îndeparta de pe ele orice urma de prezenta a unei inteligente extraterestre pe orbita Pamântului sau pe suprafata acestuia.
„M-am conectat la sistemele lor si am putut accesa fisierele departamentului respectiv. Printre acestea se numarau imagini uriase de înalta rezolutie, cu si fara filtre aplicate, fotografii prelucrate si neprocesate. Conexiunea mea a fost prea lenta pentru a încerca sa descarc oricare dintre aceste fisiere, dar odata am reusit sa le vizualizez rapid la rezolutie scazuta. Era un obiect argintiu, în forma de trabuc, cu cupole geodezice pe ambele parti. Nu erau vizibile îmbinari sau nituri”, îsi amintea McKinnon, deplângând faptul ca legatura a fost întrerupta de cineva si imaginea în sine nu a fost salvata în folderul sau cu fisiere temporare.
El a mai declarat ca a avut acces la mai multe evidente. Una dintre ele se numea „Ofiteri neplatiti” si continea numele si gradele unor persoane din Fortele Aeriene ale SUA care nu erau înregistrati nicaieri altundeva. De asemenea, continea informatii despre transferul membrilor echipajului de la o aeronava la alta, dar McKinnon nu a putut gasi nicio mentiune despre aceste aeronave în alta parte.
Descoperirile sale i-au absorbit aproape complet atentia. Îsi amintea de acei ani cu sintagma „obsesie nesanatoasa” si, cu un oarecare grad de jena, spune ca a încetat sa se mai spele, sa-si mai vada prietenii si sa aiba grija de sine. În cele din urma, s-a despartit si de iubita lui, desi a continuat sa locuiasca cu ea în acelasi apartament din Londra.
McKinnon era „un tânar vulnerabil”?
McKinnon a fost arestat de National High Technology Crime Squad din Marea Britanie pe 19 martie 2002. El este convins ca specialistii NASA i-au contactat pentru prima data pe anchetatorii britanici înca din noiembrie 2001, dupa care pur si simplu l-au urmarit timp de câteva luni.
A fost tinut în arest aproximativ 6 ore, timp în care i-au perchezitionat casa, ca si casa iubitei sale, precum si mai multe calculatoare pe care le detinea. Unele dintre hard disk-urile lor au fost trimise spre examinare în SUA.
McKinnon a marturisit totul. El stia si unde a facut o greseala: a amestecat fusurile orare, conectându-se accidental la un computer situat în SUA, în timpul orelor de lucru. Proprietarul computerului a vazut miscari ale cursorului pe ecran în timp ce el însusi nu atingea mouse-ul.
McKinnon si-a folosit si adresa de e-mail pentru a descarca o copie de proba a unui program folosit de administratorii IT pentru a accesa de la distanta computerele pe dispozitivele infectate. Anchetatorii de la Scotland Yard, dintr-un motiv oarecare, i-au promis lui McKinnon o pedeapsa blânda cu închisoare de pâna la câteva luni sau chiar munca în folosul comunitatii.
În octombrie 2002, un tribunal din New Jersey (SUA) a emis un mandat de arestare pentru britanic. El a fost acuzat oficial de comiterea de infractiuni informatice în 14 state, cu sapte capete de acuzare. Fiecare dintre ele presupunea închisoare de pâna la zece ani. În 2004, guvernul SUA a depus din nou o cerere de extradare, iar un an mai târziu McKinnon a fost arestat la Londra, iar ministrul de interne a acceptat extradarea.
Pe 25 august 2008, apararea a gasit în sfârsit argumentele necesare: medicii l-au diagnosticat pe McKinnon cu sindromul autist Asperger. Povestea a capatat rapid o tenta politica. În 2009, liderul opozitiei de atunci David Cameron l-a descris pe McKinnon drept „un tânar vulnerabil” s.a.m.d.
La începutul anilor 2010, Theresa May, pe atunci ministru de interne britanic, a refuzat extradarea. Hackerul a fost eliberat în cele din urma. Încearca de atunci sa nu paraseasca Marea Britanie. În ultimii ani, comenteaza activ stirile legate de extraterestri în presa si înca regreta ca în 2001, din cauza accesului slab la internet, nu a putut salva fotografii care dovedesc contactele umane cu alte civilizatii.
DAN D. FARCAS
Comentarii