De Ziua Culturii Nationale (15 ianuarie), care marcheaza în acest an 174 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române”, Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu” – Iasi desfasoara mai multe evenimente sub genericul „Eminescu 174”.
In cadrul Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) expozitia „E umbra umbrei scrisu-mi”, care este deschisa în perioada 15-31 ianuarie 2024, propune publicului o selectie din cele mai importante traduceri ale operei eminesciene.
„Conceputa ca o incursiune în timp, expozitia, al carei titlu este inspirat din poemul «Levantul» de Mircea Cartarescu, reuneste primele transpuneri ale operei eminesciene în alte limbi. Pâna în 1970, Eminescu era deja tradus în peste 35 de limbi, de peste 200 de traducatori, date care nu includ studiile monografice, exegezele critice, disertatiile sau poeziile omagiale consacrate lui.
Opera lui Eminescu este tradusa aproape integral în limbile maghiara, franceza, germana si rusa. Ca urmare a formatiei sale culturale germane, primele traduceri ale operei sale poetice au fost în limba germana, realizate chiar de regina Carmen Sylva împreuna cu Mite Kremnitz.
Traducerea operei eminesciene este o provocare continua, luând o mare amploare dupa anii ’50. Asezându-l pe Eminescu în panteonul marilor inspirati ai lumii, Rosa del Conte, pasionata cercetatoare a poetului român, conchidea: „Cântecul sau nu apartine numai României, ci umanitatii si lumii întregi”.
Semnalam în expozitie si traduceri ale operei eminesciene în limbile greaca, latina, turca, idis (Salomon Segall), ucraineana, armeana, ebraica, sanscrita si esperanto, Eminescu devenind astfel un mare ambasador al poeziei românesti pe toate continentele.
Un loc aparte în cadrul expozitiei îl ocupa traducerile poemului „Luceafarul”. Opera poetului continua sa fascineze atât traducatorii români, cât si pe cei straini, ajungând sa fie transpusa astazi în peste 80 de limbi”.
Invitata la acest eveniment, prof. univ. dr. Marina Muresanu Ionescu, unul dintre cunoscutii specialisti si cercetatori români în domeniul creatiei eminesciene, a sustinut conferinta „Mihai Eminescu si spatiul german si anglo-saxon. Influenta si receptare”. Evenimentul a asigurat cadrul unui dialog despre importanta cunoasterii valorilor nationale în spatiul european prin intermediul traducerilor si despre necesitatea asigurarii accesului publicului la opere fundamentale prin intermediul digitalizarii acestora, informeaza Agerpres.
Monumente ale culturii vechi si limbii literare românesti
Muzeul National de Istorie a României (MNIR) a deschis expozitia tematica „Monumente ale culturii vechi si limbii literare românesti din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, arta tipografica si creatie literara”.
Expozitia prezinta o serie de exponate extrem de valoroase din perspectiva culturala si literara, propunând o tematica sugestiva si echilibrata, despre începuturile si afirmarea culturii românesti, începând cu vasul din ceramica cu inscriptia greaca „Petre”, descoperit la Capidava, cea mai veche atestare epigrafica a limbii române, datând de la sfârsitul secolului al X-lea, fiind si cel mai vechi exponat.
În cadrul expozitiei vor mai putea fi vazute cel mai vechi manuscris de cult al muzeului, reprezentativ pentru cultura veche, respectiv Tetraevanghelul slavon caligrafiat si miniat la manastirea Prislop, în Tara Hategului, de catre Cuviosul Nicodim de la Tismana, în anii 1404-1405, lânga care se gaseste un alt Tetraevanghel slavon, a treia carte tiparita în centrul tipografic de la Târgoviste, primul de acest fel din Tara Româneasca, de catre ieromonahul Macarie, sub patronajul domnitorului Neagoe Basarab, caruia îi este închinata postfata, unde se mentioneaza printre altele anul tiparirii: 1512.
Secolul românesc al tipariturilor sau „Veacul Luminilor” (facând abstractie de epoca brasoveana a tiparului românesc initiat de diaconul Coresi, muzeul nedetinând în colectie piese reprezentative pentru aceasta perioada) continua în expunere cu primele carti tiparite în limba româna în Tara Româneasca si Moldova.
Printre acestea se numara „Pravila cea Mica de la Govora” (1640) – prima carte tiparita în limba româna în Tara Româneasca, „Cazania lui Varlaam” (1643) – prima carte tiparita în limba româna în Moldova, la Iasi, un monument de limba literara, care a avut cea mai larga circulatie din tot spatiul românesc medieval, „Psaltirea pre versuri tocmita”, Uniev (Polonia), 1673 – primul monument de limba poetica româneasca, continând numeroase pasaje de proza ritmata, respectiv diferite texte si tâlcuiri ale Psalmilor lui David, din Vechiul Testament.
Mitropolitul Dosoftei, autorul si editorul cartii, a fost unul dintre cei mai mari carturari români, initiatorul unor activitati culturale de maxima importanta, fiind primul poet liric national, primul versificator al Psaltirii în tot Rasaritul ortodox, primul traducator al cartilor de slujba în limba româna. Expozitia va putea fi vizitata pâna pe 4 februarie, precizeaza Agerpres.
NICUSOR DINCA
Comentarii