Cercetatorii de la „Trinity College Dublin” si „FutureNeuro” au descoperit ca mult mediatizata „ceata cerebrala” semnalata la foarte multi pacienti care au suferit de COVID si au ramas cu asa-numitul „long COVID” este cauzata de deteriorarea vaselor sangvine din creier.
„Long COVID” provoaca dereglarea sistemului de coagulare
„Perturbarea vasculara a fost implicata în patogeneza bolii coronavirus 2019 (COVID-19) si poate predispune la sechelele neurologice asociate cu «Long COVID», însa nu este clar cum este afectata functia barierei hemato-encefalice (BBB) în aceste conditii. Perturbarea BBB este evidenta în timpul infectiei acute si la pacientii cu «Long COVID» cu afectare cognitiva, denumita în mod obisnuit «ceata cerebrala». Folosind imagistica prin rezonanta magnetica dinamica cu contrast îmbunatatit, am demonstrat perturbarea BBB la pacientii cu ceata cerebrala asociata cu «Long COVID». Analiza celulelor mononucleare din sângele periferic a relevat o dereglare a sistemului de coagulare si un raspuns imunitar adap-tativ atenuat la persoanele cu ceata cerebrala. În consecinta, celulele mononucleare din sângele periferic au prezentat o aderenta crescuta la celulele endoteliale ale creierului uman in vitro, în timp ce expunerea celulelor endoteliale ale creierului la serul pacientilor cu «Long COVID» a indus exprimarea markerilor inflamatori. Împreuna, datele noastre sugereaza ca o inflamatie sistemica sustinuta este o caracteristica cheie a cetii cerebrale asociate cu «Long COVID».”, scriu cercetatorii într-un articol publicat în revista „Nature Neuroscience”.
Tehnica noua pentru studierea bolii
„Pentru prima data, am reusit sa aratam ca vasele de sânge afectate din creierul uman, în tandem cu un sistem imunitar hiperactiv, pot fi factorii-cheie ai manifestarii cetii cerebrale asociate cu «Long COVID». Acest lucru este extrem de important, deoarece întelegerea cauzei care sta la baza acestor afectiuni ne va permite sa dezvoltam în viitor terapii tintite pentru pacienti”, a declarat Matthew Campbell, sef al departamentului de genetica de la „Trinity College Dublin”.
Echipa a folosit o noua forma de scanare RMN, rezonanta magnetica cu contrast dinamic, pentru a identifica modificarile vasculare neuronale. Datele au aratat ca exista o integritate redusa a vaselor de sânge la pacientii cu „Long COVID” cu „ceata cerebrala” si alte deficiente cognitive (pierderi de memorie, dificultati de concentrare si de gândire), în comparatie cu pacientii cu „Long COVID” fara aceasta suita de simptome, dar care prezinta oboseala generala, dificultati de respiratie si dureri articulare.
Pentru cei care sufera de simptome de „Long COVID” timp de mai mult de 12 saptamâni dupa îmbolnavirea de COVID, este o provocare sa gaseasca raspunsuri sau alinare.
Cercetatorii si clinicienii se lupta sa identifice si sa trateze pacientii cu „Long COVID”, care pot reprezenta pâna la 10% dintre pacientii care contracteaza virusul SARS-CoV-2. Echipa cercetatorilor irlandezi a urmarit, de asemenea, sa examineze modul în care impactul COVID asupra barierei hemato-encefalice afecteaza diferite categorii de simptome ale „Long COVID”.
„Am investigat functionarea barierei hemato-encefalice si am stabilit ca ea nu mai functioneaza în mod normal la acesti pacienti”, afirma Colin Doherty, profesor de neurologie si cercetator principal la „FutureNeuro”. „Acum stim ca exista o baza patologica definita pentru «Long COVID». Nu numai atât, dar acum avem cel putin o gama de tratamente posibile pentru a încerca sa reparam bariera.”
Conectarea punctelor
Acesta nu este nici pe departe primul studiu care exploreaza cauza principala a neuropatiei la pacientii cu „Long COVID”. Multe rapoarte recente s-au concentrat pe impactul bolii asupra sistemului imunitar. În urma cu o luna, o alta echipa a explorat un fenomen similar de impact neurologic declansat de infectiile virale.
Acest grup a identificat neuropatia indusa de virusuri cauzata de infectia cu virusul Zika care activeaza un raspuns imunitar de durata. Simptomul neurologic comun si adesea persistent al pierderii mirosului la pacientii cu COVID a fost studiat în urma cu doi ani prin examinarea markerilor de inflamatie în biopsiile nazale, constatându-se cresteri ale acestor markeri si ale numarului de celule T (limfocite), un tip de globule albe cu rol central în imunitatea mediata celular. Studiul actual a deschis o usa diferita, analizând impactul infectiei virale asupra integritatii vasculare.
Cercetatorii au vrut sa examineze efectul asupra creierului în cazul în care ar exista o întrerupere a barierei hemato-encefalice asociata cu o inflamatie crescuta. Acest studiu face lumina într-un domeniu de cercetare neurologica pe care oamenii de stiinta abia încep sa îl exploreze.
Lucrari recente au ajuns la concluzia ca infectiile virale sunt factori declansatori, probabili, pentru mai multe afectiuni neurologice, inclusiv „Long COVID”, scleroza multipla (SM) si altele. Acest studiu sugereaza ca vasele de sânge avariate si o întrerupere a barierei hemato-encefalice pot fi factori în dezvoltarea acestor afectiuni.
„Descoperirile noastre au pregatit terenul pentru studii suplimentare menite sa examineze evenimentele moleculare care duc la oboseala post-virala si la ceata cerebrala. Fara îndoiala, mecanisme similare sunt în joc în multe tipuri disparate de infectii virale, iar noi suntem acum foarte aproape de a întelege cum si de ce acestea provoaca disfunctii neurologice la pacienti”, precizeaza profesorul Doherty.
GABRIEL TUDOR
Comentarii