Construit în decorul de basm al Muntilor Bucegi, Castelul Cantacuzino este cunoscut si sub numele de Castelul Zamora, un edificiu de mare valoare artistica, documentara si istorica. Domeniul pe care este ridicat castelul este unul dintre cele mai frumoase de pe Valea Prahovei având în spate Muntele Zamora si în fata Caraimanul cu vestita cruce din vârf.
A fost construit în 1911, de unul dintre cei mai bogati oameni ai vremii, Gheorghe Grigore Cantacuzino – zis Nababul – fost ministru al României între 1899-1900 si 1904-1907.
Lucrarile de constructie au fost realizate dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez, reprezentant marcant al curentului neoromânesc. Acestea au durat cinci ani, iar mobilarea încaperilor înca un an si jumatate.
Edificiul a fost înaltat pe locul unei vechi cabane de vânatoare folosita de familia printului, ca loc de popas în drumurile spre Brasov. Pâna în 1930 a fost resedinta de vara a familiei Cantacuzino, careia i-a apartinut pâna în 1948, la nationalizarea sa, când a fost transformat în sanatoriu al Ministerului de Interne.
Ansamblul castelului, realizat din piatra si caramida ocupa o suprafata imensa. Menit sa umbreasca faima Pelesului, este o constructie stil neoromânesc având un pronuntat caracter romantic. Castelul are forma unui patrulater cu latura sudica deschisa spre panorama Vaii Prahovei.
Nababul ar fi vrut sa placheze aleile de aici cu monede de aur, dar avea nevoie de acceptul regelui. Socotindu-se ca nu este permis oamenilor sa calce în picioare chipul regelui sau emblema tarii i s-a recomandat sa puna monedele pe cant, dar era o cheltuiala care depasea posibilitatile proprietarului. Intregul ansamblu contine patru corpuri: pavilionul central cu o suprafata de circa 3.148 m.p. alcatuit din demisol, parter si etaj, pavilionul de serviciu cu parter si etaj si o suprafata de 403 m.p., vila administrativa cu un singur nivel si o suprafata de 114 m.p. si capela.
Interiorul fastuos este bogat ornamentat, putând fi remarcate mozaicul de tip roman de la primul nivel, picturile murale, opere ale unor artisti venetieni, vitraliile din sticla de Murano, semineele din calcar de Albesti, plafoanele si usile sculptate în lemn de stejar, balustradele din piatra sculptate.
Remarcabila este galeria de picturi murale, unica în România, care cuprinde 12 portrete în marime naturala ale Cantacuzinilor din ramura valaha. Situata în pavilionul central este legata tematic de Sala de Bal aflata în apropiere, care expune o colectie cu 27 de blazoane ale familiilor înrudite.
Deasupra intrarii principale se afla stema Cantacuzinilor sculptata în piatra, iar spre parc se afla o larga terasa care ofera o panorama spectaculoasa asupra muntilor. Pe aceeasi latura, la primul etaj este o logie construita în stil brâncovenesc, decorata cu coloane de piatra cu capiteluri si arcade trilobite. In aceasta logie s-au fotografiat, în 1928, Regina Maria, Principesa Ileana si primul patriarh al tarii alaturi de proprietarul castelului.
In curtea interioara a castelului se afla un turn de vânatoare. In jurul ansamblului se desfasoara o gradina cu o suprafata de 35 ha, marginita de copaci înalti, frumos aliniati si cuprinde trei havuzuri, dintre care doua prezinta fântâni arteziene, dar atractia parcului o constituie o grota antropica. Intregul domeniu este îmbogatit cu 970 de hectare de padure.
In curte se afla si o biserica mica de lemn cu hramul Sfântul Gheorghe-Biruitorul. A fost sfintita la 13 septembrie 1936 si amplasata pe locul unde exista o mai veche biserica adusa de stramosii printului Cantacuzino din Maramures, în secolul al XVIII-lea.
Din 2010 castelul a fost deschis publicului. Incepând din 2015 la etajul superior s-a deschis o galerie de arta, un spatiu unde au fost expuse atât lucrari grafice ale unor pictori precum Dalí, Picasso, Van Gogh, Chagall, cât si pictura contemporana. Domeniu castelului Cantacuzino pune la dispozitia turistilor un parc de aventura cu un traseu de tiroliene, o experienta completata cu un restaurent cu specific frantuzesc.
IRINA STOICA
Comentarii