Dezvaluirea fetei ascunse a unei opere de arta, aceasta a fost promisiunea „Reversos” („Reversuri”), o expozitie propusa de Muzeul Prado din Madrid, unde publicul a avut ocazia sa descopere reversul surprinzator al tablourilor, cu tentative nereusite ale artistilor sau mesaje ascunse, transmite AFP.
Cea mai faimoasa dintre picturile de la Prado, „Las Meninas” de Velázquez, este cea care a inspirat ideea expozitiei. Aceasta pânza uriasa si enigmatica îl arata privitorului pe pictor însusi, în spatele sevaletului sau, un efect de oglinda care a alimentat numeroase teze din lumea artei.
Publicul a fost întâmpinat de o reproducere fidela a reversului operei, un imens cadru de lemn de 3,6 metri pe 3,2 metri, expusa direct pe podea, ceea ce sporeste impresia de gigantism a pânzei. „Aceasta expozitie a depasit cu mult simplul fapt de a întoarce tablourile pe perete”, a explicat curatorul ei, Miguel Angel Blanco.
Blanco a petrecut sapte ani analizând colectiile de la Prado. „Am vazut toate reversurile picturilor. Fata si spate”, a spus el. La acest proiect au fost adaugate opere împrumutate de la 29 de muzee si colectii internationale.
Printre acestea, un autoportret al lui Vincent Van Gogh, expus în premiera la muzeul spaniol, al carui sevalet se afla în prim-plan. O scena similara cu „The Artist in his Studio” („Artistul în atelierul sau”) de Rembrandt, opera care este de asemenea expusa. Lucrari de Titian, Magritte, Goya si, mai recent, Sophie Calle, completeaza colectia.
Procedee de mizanscena, „mise en abyme”, „trompe l’oeil”, ori mesaje mâzgalite de mâna artistului, aceste lucrari pot fi examinate din toate unghiurile, stârnind o curiozitate la limita indiscretiei. În încaperi cu pereti în întregime negri, alte lucrari au fost expuse în vitrine, precum niste bijuterii, în jurul carora publicul se poate plimba.
Tablourile devin obiecte aflate la îndemâna ochiului, fara secrete. Este vorba despre o schimbare a perspectivei privitorului si de o transportare a acestuia în culisele creatiei si a muzeului, unde nu ar avea niciodata acces, prin deschiderea „unei usi dimensionale catre secretele artei”, dupa cum a explicat Miguel Angel Blanco.
„Fata B”
Câteva dintre picturi dezvaluie schite sterse si proiecte neterminate, în timp ce partea din fata este perfect executata. De asemenea, este inclusa si rama originala a unuia dintre cele mai cunoscute tablouri din lume, „Guernica”, de Pablo Picasso, gasita în urma cu doi ani în depozitele MOMA din New York.
„S-au descoperit aceste bare transversale si aceasta eticheta pe care scria «Picasso, San Francisco», pentru ca a calatorit prin 30 de orase. A fost batuta în cuie si desfacuta de 45 de ori. Este cel mai rastignit cadru din istorie”, a spus curatorul, aratând spre gaurile din structura de lemn. În ceea ce priveste o urma neagra, este „tusa necunoscuta a «Guernica», o tusa care i-a scapat lui Picasso si a ramas pe acest cadru”, a declarat el cu entuziasm.
O lucrare a lui Michelangelo Pistoletto, „Easel with Canvas” („Sevalet cu pânza”), prezinta publicul reflectat într-o oglinda pe care a fost pictat un sevalet, transformându-l pe privitor într-un artist, precum Velázquez în „Las Meninas”.
Un tablou de Martin van Meytens (1731) stârneste zâmbete: „fata A” a tabloului „Kneeling Nun” („Calugarita îngenunchiata”) prezinta o calugarita în fata unui scaun de rugaciune, în timp ce în spatele ei o alta calugarita pare sa i se adreseze. Pe „fata B”, aceeasi calugarita sta în picioare în aceeasi pozitie si, vazuta din spate, are vesmintele ridicate peste solduri, cu fesele goale si o funda rosie la ciorapi.
NICUSOR DINCA
Comentarii