Schimbarea anuala a orei oficiale are la baza ratiuni exclusiv economice, care fac abstractie de impactul acestor tranzituri temporale asupra sanatatii.
Este motivul principal pentru care, în sondajele de opinie, peste doua treimi din populatie ar dori ca acest artificiu sa fie eliminat total, iar medicii au constatat ca efectele negative grave de natura medicala se afla în progress, cu un „varf” în luna martie a fiecarui an.
Dezechilibre ale sanatatii
Pe baza unor cercetari temeinice asupra relatiei dintre trecerea anuala la ora de vara si cresterea numarului de accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord si privare de somn în randul adolescentilor, o echipa de cercetatori ai Universitatii Vanderbilt din Nashville, SUA, a aratat ca dovezile stiintifice ce stabilesc aceste legaturi nefaste sunt solide si ca dovezile justifica adoptarea unei ore standard permanente, care presupune eliminarea orei de vara si a celei de iarna.
„Revenirea la ora fixa” – trecerea de la ora de vara la ora standard în fiecare toamna (in Romania, in ultima duminica din luna octombrie) – este relativ benigna. Desi unele persoane se pot simti dezechilibrate si au nevoie de cateva saptamani pentru a se recupera, cercetarile nu au stabilit o legatura cu impacturi grave asupra sanatatii.
Este însa un „salt” dificil pentru organism, deoarece ora ceasului nostru biologic este mutata cu o ora mai tarziu; cu impact asupra sanatatii, a rutinei zilnice si a altor aspecte ale vietii noastre sociale.
Este un lucru remarcabil, deoarece lumina diminetii este valoroasa pentru a ajuta la stabilirea ritmurilor naturale ale corpului: ne trezeste si îmbunatateste starea de vigilenta. Aceasta s-ar putea datora efectelor luminii asupra cresterii nivelului de cortizol (hormon care moduleaza raspunsul la stress) sau asupra amigdalei, o parte a creierului implicata în emotii.
În schimb, expunerea la lumina mai tarziu, seara, întarzie eliberarea de melatonina de catre creier, hormonul care favorizeaza somnolenta, ceea ce poate interfera cu somnul si ne poate face sa dormim mai putin în general, iar efectul poate dura chiar si dupa ce majoritatea oamenilor se obisnuiesc cu pierderea unei ore de somn la începutul orei de vara.
Adolescenta si… geografia
Deoarece pubertatea determina si eliberarea mai tarziu a melatoninei noaptea, ceea ce înseamna ca adolescentii au o întarziere a semnalului natural care îi ajuta sa adoarma, acestia sunt foarte susceptibili la probleme de somn cauzate de lumina prelungita a serii, cauzata de ora de vara. Aceasta modificare a melatoninei în timpul pubertatii dureaza pana la 20 de ani.
Adolescentii pot suferi, de asemenea, de lipsa cronica de somn din cauza programului scolar, sportiv si al activitatilor sociale. De exemplu, multi copii încep scoala în jurul orei 8 dimineata sau mai devreme. Prin urmare, în timpul orei de vara, multi tineri se trezesc si merg la scoala în întuneric deplin.
Si geografia poate influenta modul în care ora de vara îi afecteaza pe oameni. Un studiu a aratat ca persoanele care locuiesc la marginea vestica a unui fus orar, care primesc lumina mai tarziu dimineata si mai tarziu seara, dorm mai putin decat cei de la marginea estica a unui fus orar.
Astfel, s-a constatat ca locuitorii de la marginea vestica a tarii aveau rate mai mari de obezitate, diabet, boli de inima si cancer la san, precum si un venit pe cap de locuitor mai mic si costuri mai mari pentru asistenta medicala.
Alte cercetari au descoperit ca ratele anumitor tipuri de cancer sunt mai mari la marginea vestica a unui fus orar. Oamenii de stiinta presupun ca aceste probleme de sanatate pot rezulta dintr-o combinatie de privare cronica de somn si „nealiniere circadiana”.
Nealinierea circadiana se refera la nesincronizarea dintre ritmurile noastre biologice si lumea exterioara: limitele programului zilnic de lucru, de scoala si de somn se bazeaza pe ceas, mai degraba decat pe rasaritul si apusul Soarelui.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii