Fie ca recunosc sau nu, tot mai numeroase persoane au probleme legate de hranire – respectiv, de ceea ce manânca, dar si de modul în care se alimenteaza. Nenumarate motive fac ca în timpul zilei sa adoptam în mod automat practici deloc favorabile sanatatii.
Mâncam pe fuga, preferam de multe ori clasicii covrigi ori produse de patiserie usor de procurat si de consumat, ceea ce înseamna, desigur, excluderea frecventa a meselor cu hrana gatita, în special în cazul persoanelor cu serviciu.
Dam vina pentru acest comportament alimentar pe stresul cotidian omniprezent, ceea ce totusi reprezinta o realitate neîndoielnica, însa totodata suntem perfect constienti atunci când foamea si ritmul de viata dezechilibrat ne împinge catre a mânca destul de consistent seara târziu sau chiar în timpul noptii.
Vorbim despre sindromul alimentatiei nocturne, de care sufera o mare parte din populatie si în special femeile active tinere.
„Începutul” se manifesta prin lipsa de apetit la prima ora a zilei si un gen de compensare a acestuia pe timpul noptii. De obicei, aceasta situatie este însotita si de tulburari ale somnului. Studii medicale recente releva faptul ca persoanele care se hranesc în timpul noptii prezinta concentratii scazute de melatonina (asa-numitul „hormon al somnului”) si de leptina („hormonul satietatii”, care regleaza apetitul si metabolismul).
Cauzele declansarii sindromului alimentatiei nocturne sunt urmatoarele:
– Stilul de viata nesanatos – de cele mai multe ori, dobândit în perioada adolescentei (mâncatul aproape inconstient, pe timp de noapte, cu ochii în televizor sau în timpul pregatirii examenelor etc.) – poate deveni un obicei foarte daunator, daca nu este corectat la timp, de-a lungul anilor.
– Raspunsul la diete. Dietele care impun restrictii severe, la nivel caloric sau în privinta aportului de substante nutritive, pot declansa un comportament alimentar „de compensare”, în timpul noptii.
– Stresul si constrângerile sau imperativele zilnice de ordin profesional, social, familial s.a.m.d. Sindromul alimentatiei nocturne poate fi declansat de factorii de stres, care determina eliberarea de cortizol, dupa cum în principiu se stie.
Cortizolul este principalul hormon al stresului, fiind produs de glandele suprarenale care regleaza metabolismul, tensiunea arteriala, functia imunitara si raspunsul la stres. Nivelurile sunt maxime dimineata si scad seara. Excesul cronic poate provoca crestere în greutate, hipertensiune si slabiciune musculara, în timp ce nivelul scazut indica adesea boala Addison. Se considera ca mâncatul pe timp de noapte nu este altceva decât reactia organismului la excesul de cortizol: prin mâncare, hormonul în exces este „neutralizat” sau, cel putin, i se reduce productia.
– Reactiile la medicamente. Potrivit observatiilor specialistilor, se pare ca medicamentele antidepresive declanseaza sindromul alimentatiei nocturne. Cercetatorii au mai constatat ca persoanele care manânca noaptea prefera carbohidratii, care induc senzatia de bine la nivelul creierului.
Din fericire, exista tratamente pentru persoanele cu sindromul alimentatiei nocturne (SAN).
– Puteti consulta un psihoterapeut care va va învata noi strategii alternative pentru a face fata emotiilor dureroase (altele decât cautarea unor alimente confortabile). Tratamentul psihologic pentru SAN va include, de obicei, atât psihoeducatia în legatura cu afectiunea, cât si automonitorizarea comportamentului cu scopul de a întelege tulburarea si factorii declansatori. Acest lucru va implica, în primul rând, o reajustare a comportamentului alimentar prin planificarea meselor si structurarea alimentatiei regulate.
– Schimbarea tiparelor alimentare de la începutul zilei pentru a se alinia mai bine cu ciclurile de somn si veghe. De exemplu, persoanele cu SAN sar, de obicei, peste micul dejun, implementarea acestuia fiind o cerinta necesara pentru a reseta modelele anormale de comportament alimentar. Acesta este primul pas necesar pentru a sparge ciclul alimentatiei anormale, însa schimbarea nu se întâmpla dintr-o data.
– Utilizarea anumitor medicamente pentru îmbunatatirea somnului (inclusiv suplimente de melatonina fara prescriptie medicala) poate reduce dorinta de a mânca noaptea.
– Activitatea fizica, reducerea stresului mental prin mindfulness si psihoterapie, consultarea unui specialist în nutritie pentru o dieta mai echilibrata, toate aceste lucruri va vor îmbunatati somnul, vor reduce riscul de a va îngrasa în exces, de a face fata diabetului ajutând la prevenirea aparitiei SAN.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii