Muzeul Satului Banatean din Timisoara (str. Avram Imbroane, nr. 31) a vernisat expozitia permanenta „Povesti din vârful casei. Tigle, lut si mestesug”, care aduce în atentia publicului o colectie valoroasa de tigle provenite din Banat si din alte importante centre ceramice din spatiul istoric al regiunii.
Dintre cele 100 de exponate, cea mai veche piesa expusa dateaza din anul 1880 si provine de la Fabrica Bohn din Jimbolia. Colectia cuprinde si alte exemplare remarcabile, care ilustreaza diversitatea formelor, tehnicilor de fabricatie si marcajelor utilizate de-a lungul timpului.
„Dincolo de streasina, pe acoperisul lumii, lutul prinde glas. Fiecare casa are o poveste, iar tiglele sunt filele ei. În procesul de documentare am descoperit ca dincolo de datele tehnice si economice, istoria fabricilor de caramida si tigla este plina de povesti surprinzatoare despre oameni, destine si comunitati”, a declarat Sergiu Enache, muzeograf al Muzeului Satului Banatean si curatorul expozitiei. Privita de la distanta, o tigla pare doar un element al acoperisului. Privita mai atent, ea devine un document al epocii în care a fost realizata. Marcajele fabricilor, tehnicile de productie si formele sale pastreaza informatii despre dezvoltarea localitatilor, evolutia industriei si mestesugurile care au contribuit la conturarea identitatii Banatului, potrivit Muzeului Satului Banatean.
Expozitia prezinta o istorie mai putin cunoscuta, ascunsa deasupra caselor de odinioara din Jimbolia, Carpinis, Kikinda, Szeged, Lugoj, Lovrin, Comlosu Mic, Biled, Caransebes si Bozovici.
Printre exponate se regasesc piese realizate de fabrici cunoscute, precum Bohn, Muschong si Mondial, marturii ale unei traditii mestesugaresti care a contribuit la definirea peisajului construit al Banatului.
Prin intermediul exponatelor, vizitatorii vor putea descoperi istoria tiglei si transformarile sale de-a lungul secolelor, de la formele timpurii realizate manual din lut ars pâna la productia industriala. Expozitia prezinta materiale si tehnici de fabricatie, tipologii de tigle si elemente decorative, precum si povestea fabricilor care au contribuit la dezvoltarea industriei ceramice din Banat.
Expozitia poate fi vizitata de miercuri pâna sâmbata, între orele 10:00 si 18:00, respectiv duminica între orele 12:00 si 20:00, informeaza Agerpres.
Cartile care ne-au facut oameni
Organizata de Galeria Arhiva de Arta, expozitia de arta plastica „Cartile care ne-au facut oameni!” va fi deschisa pâna pe 18 iulie, la sediul din Bucuresti, Calea Grivitei 64-66 al Muzeului National al Literaturii Române (MNLR).
Expozitia propune un dialog între arta vizuala si literatura universala, construind un spatiu în care fiecare lucrare plastica poarta titlul unei carti consacrate si dezvolta, prin limbaj vizual, o reinterpretare libera a acesteia, informeaza Agerpres.
Tema este deschisa, oferind artistului libertatea de a explora propriile directii estetice si emotionale, însa fiecare compozitie trebuie sa contina elemente simbolice, atmosferice sau narative care trimit subtil catre universul unei opere literare recunoscute.
„Nu este vorba despre ilustrarea fidela a cartilor, ci despre evocarea lor prin metafora vizuala, stare, simbol sau fragment de memorie colectiva. Titlul devine astfel o punte între imagine si imaginarul cultural al privitorului. De exemplu, o lucrare intitulata dupa The Catcher in the Rye poate reprezenta un lan de grâu traversat de o silueta solitara, sugerând fragilitatea adolescentei, izolarea si cautarea identitatii. O compozitie inspirata de The Metamorphosis poate explora transformarea interioara prin deformari ale corpului sau ale spatiului, iar o lucrare intitulata 1984 poate introduce simboluri ale supravegherii, alienarii si controlului social”, precizeaza MNLR.
Potrivit organizatorilor, expozitia urmareste sa transforme literatura într-o experienta vizuala contemporana, în care publicul recunoaste titluri celebre si descopera noi sensuri prin intermediul artei plastice, fiecare lucrare functionând simultan ca obiect artistic autonom si ca reverberatie a unei opere literare universale.
Prin aceasta abordare, expozitia creeaza o atmosfera de „biblioteca vizuala”, unde pictura, desenul, colajul sau instalatia devin forme de traducere emotionala a literaturii în imagine.
Privitorul este invitat sa participe activ la descifrarea relatiei dintre titlu si reprezentare, completând sensurile prin propria memorie culturala si sensibilitate artistica.
NICUSOR DINCA
Comentarii