Pe 30 iulie 1898, la vârsta de 83 de ani, înceta din viata Otto Eduard Leopold von Bismarck, omul care a schimbat decisiv harta Europei în secolul al XIX-lea si a ramas în istorie drept artizanul unificarii Germaniei.
Primul cancelar al Imperiului German si unul dintre cei mai influenti diplomati ai epocii, Bismarck a fost supranumit „Cancelarul de Fier” datorita stilului sau ferm de guvernare si politicii sale pragmatice, cunoscuta sub numele de Realpolitik.
Provenit dintr-o familie de mari proprietari prusaci, Bismarck si-a început cariera în administratie si diplomatie, fiind ambasador al Prusiei în Rusia si Franta. În 1862 a devenit ministru-presedinte al Prusiei, functie din care a urmarit cu tenacitate obiectivul unificarii statelor germane sub conducerea Prusiei.
Strategia sa s-a bazat pe o combinatie de diplomatie si forta militara. Sub conducerea lui Bismarck, Prusia a câstigat trei razboaie decisive: împotriva Danemarcei (1864), Austriei (1866) si Frantei (1870-1871). Victoria asupra Frantei a deschis calea proclamarii Imperiului German, pe 18 ianuarie 1871, în Sala Oglinzilor de la Versailles, regele Wilhelm I al Prusiei fiind încoronat împarat al Germaniei, iar Bismarck devenind primul cancelar al noului stat.
Dupa unificare, Bismarck si-a concentrat eforturile asupra mentinerii pacii în Europa printr-o retea complexa de aliante si echilibre diplomatice. În plan intern, a introdus primele sisteme moderne de asigurari sociale – pentru boala, accidente si pensii –, masuri considerate începutul statului social modern.
În 1890, noul împarat Wilhelm al II-lea l-a obligat sa demisioneze, punând ca-pat unei cariere politice de aproape trei decenii. Retras din viata publica, Bismarck si-a dedicat ultimii ani redactarii memoriilor.
Moartea sa, pe 30 iulie 1898, a fost deplânsa în întreaga Germanie. Pentru unii, Otto von Bismarck ramâne parintele statului german modern si unul dintre cei mai mari diplomati ai Europei, dar mostenirea sa este umbrita de autoritarismul politic si de metodele dure prin care si-a impus viziunea.
GABRIEL TUDOR
Comentarii