In Saua Robaii, larga de cativa kilometri, pe cumpana dintre Olt si Topolog, inaltimile coboara pana la 700 m, pentru a urca apoi, printr-un povarnis de cuesta, in Magura Robaii. Intre Manastirea Cozia si Daesti, Oltul strabate peste 15 km prin vai si cristaline deosebit de pitoresti. Fundul acestei depresiuni urca spre est, pana la cumpana de ape dintre Olt si Topolog, pentru ca sa coboare din nou spre raul Topologului care are nivelul de baza ce a dirijat eroziunea regresiva din bazinul Coistei.
O alta depresiune intinsa si destul de accidentata este cea care urmareste poala muntilor prin Cheia-Calimanesti-Manastirea Cozia-Poiana. In toata aceasta frumoasa depresiune putem vedea pinteni cu spinarea larga, unii impaduriti, altii acoperiti de pasuni si faneata, ce coboara piezis spre Olt, despartiti de vai adanci cu largiri locale. Pintenii se mai numesc si plaiuri, cele mai cunoscute fiind Plaiul Mironului si Plaiul Fugarestilor.
Acesta din urma este despartit de pinteni stramti, care domina Valea Muereasca. In estul Oltului vom intalni o vale longitudinala, Coisca, spre care coboara plaiuri prelungi, dinspre culmea cristalina a Coziei, ca si dinspre Podul Carligele, dar si plaiuri ce se intind din marginea nivelului inalt sub care stau insirate satele Serbanesti, Dangesti, Radacinesti, pana la Daesti, cu intinsa lor aureola de odai, si la Sambotinul din Valea Alunoasa, aproape de intrarea Oltului in „poarta” Bujorenilor. Pe aici se face intrarea in zona subcarpatica propriu-zisa.
Intram, asadar, intr-o adevarata „tara” a muscelelor, cu pomi fructiferi si poieni intinse. Pe Valea Topologului, Depresiunea Salatrucelor corespunde mai mult unor largiri de vale in doua compartimente (Salatrucul de Sus si cel de Jos), unde afluenti laterali ai Topologului au inaintat regresiv, creand si curmaturile folosite in legaturile cu depresiunile premontane vecine, prin vechiul drum ce vine din Tara Lovistei. Calatoria noastra poate continua printre dealuri si piemonturi, dar spatiul nu ne ingaduie. Vom reveni pe aceste meleaguri.
Ioana Proca Floria
Comentarii