Filosofului englez Francis Bacon (1561-1626) i se atribuie aceasta zicala: „Perioada de tinerete a unui mare om ofera deseori informatii mult mai importante decât celelalte perioade ale vietii acestuia, ghidând posteritatea spre o estimare exacta a caracterului lui”. Asa încât, pentru o mai buna ghidare spre caracterul lui Amerigo Vespucci, trebuie sa începem cu prima parte a vietii celui care s-a nascut pe 9 martie 1454 la Florenta. A fost al treilea copil al lui Ser Nastagio Vespucci si al Lisei di Giovanni Mini. O familie considerata una dintre cele mai cultivate si respectate în aristocratia Florentei, ca dovada ca în 1472, tatal lui Amerigo a comandat unui faimos artist renascentist, Domenico Ghirlandaio, sa-i picteze un portret de familie pe o biserica ridicata de familia Vespucci în 1383.
Desi vorbim despre un mare aventurier, descoperitorul Lumii Noi, e bine de amintit ca omul nu era un incult. Unchiul lui Amerigo, Giorgio Antonio Vespucci, preot, carturar, colectionar de manuscrise si proprietar al unei librarii, a avut o puternica influenta asupra copilului. Cu un an înainte de nasterea lui Amerigo, Giorgio a deschis o scoala la manastirea San Marco, pentru fiii nobililor din Florenta, scoala pe care avea s-o frecventeze si Amerigo atunci când a împlinit vârsta studiilor.
Aici s-a îndragostit de scrierile lui Virgiliu, Dante si Petrarca, aici a învatat Amerigo la perfectiune limba carturarilor vremii, latina. În plus, Giorgio i-a deschis apetitul tânarului Vespucci pentru stiintele fizicii, în special pentru scrierile lui Aristotel si Ptolemeu, care includeau astronomia, cosmografia si geografia. Unchiul Giorgio avea planuri mari cu nepotul sau, pe care îl vedea drept omul care trebuia sa salveze averea, cam pe duca, a familiei Vespucci.
La asa ceva se gândea si tatal sau, Ser Nastagio, care îsi pregatea fiul pentru o cariera de negustor. De aceea, când a venit timpul studiilor superioare, Ser Nastagio l-a pastrat pe Amerigo în Florenta si nu l-a trimis la faimoasa Universitate din Pisa. Dar la Florenta traia cel mai mare cunoscator al geografiei, Paolo Toscanelli (1397-1482), el fiind directorul bibliotecii manastirii San Marco, al carui proprietar era unchiul lui Amerigo.
Este imposibil ca studentul sa nu-l fi întâlnit pe profesor, mai ales ca Toscanelli era si cel mai mare cosmograf al timpului sau si în plus era si desenator si colectionar de harti. El însusi a visat sa calatoreasca spre „Indii” prin Vest, cu ceva timp înainte de Columb. Vârsta l-a împiedicat sa-si traiasca visul, darfara îndoiala ca el a fost cel care i-a plantat în minte lui Amerigo ideea de a calatori catre apus, peste oceanul Atlantic.
Dar pâna la marea aventura de la sfârsitul secolului al XV-lea si începutul secolului urmator, mai era ceva si nu ne ramâne decât de vazut traiectoria tânarului Amerigo, imediat dupa moartea tatalui sau în 1478. La 22 de ani, tânarul Vespucci a devenit capul familiei, dar a intrat si în lumea buna a afacerilor. Lui Amerigo i s-a oferit sansa de a-si demonstra experienta în afaceri în momentul în care a devenit manager al banilor familiei Medici la vremea în care Lorenzo di Pier si Giovanni erau mai marii Florentei.
Timp de 16 ani, Amerigo Vespucci, viitorul aventurier al marilor, a fost agentul familiei Medici, ocupându-se de afacerile lor comerciale: a vândut si a cumparat, s-a ocupat de transportul bunurilor si a dobândit o frumoasa avere. Plictisit sa tina în spate o multime de membri ai familiei sale, Amerigo a ales în 1491 Spania pentru ca, la acea vreme, Spania era tara tuturor posibilitatilor si locul ales de cei mai multi negustori straini, în special florentini.
E adevarat ca pe atunci Spania era împartita între Regina Isabela si regele Ferdinand si ca Inchizitia lui Torquemada era în actiune. Cu toate acestea, în 1493, toata Spania vorbea despre aventura lui Columb care ajunsese în „Indii” navigând spre vest. Era momentul propice pentru ca Amerigo Vespucci sa transforme visul lui Toscanelli în realitate.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii