Un slogan pentru viitor

THINK BIG!
       Gândeste lucrurile în mare! zice americanul globalizator – si aici îi dau în totalitate dreptate. Caci, „beneficiar” al unei Istorii care îi facea mereu pe strabuni sa-si adune calabalâcul si sa fuga în munti – romanii, hunii, pecenegii, tatarii, turcii, lesii – da’ cine n-a navalit peste noi?! – poporul român a dezvoltat mari talente în arta supravietuirii, dar foarte rar si-a dezvoltat aptitudini de proiectare în viitor si dezvoltarea la scara larga a unor programe (iar când a facut-o – sub Ceausescu, de pilda – a proiectat si a construit într-un domeniu desuet al istoriei, cel a industriei grele, în curs de restrângere, pe Pamânt, înca din anii ’60 si care optiune ne-a adus, în mod logic, în fundatura în care ne aflam).
THINK BIG!
       Gândeste lucrurile în mare! zice americanul globalizator – si aici îi dau în totalitate dreptate. Caci, „beneficiar” al unei Istorii care îi facea mereu pe strabuni sa-si adune calabalâcul si sa fuga în munti – romanii, hunii, pecenegii, tatarii, turcii, lesii – da’ cine n-a navalit peste noi?! – poporul român a dezvoltat mari talente în arta supravietuirii, dar foarte rar si-a dezvoltat aptitudini de proiectare în viitor si dezvoltarea la scara larga a unor programe (iar când a facut-o – sub Ceausescu, de pilda – a proiectat si a construit într-un domeniu desuet al istoriei, cel a industriei grele, în curs de restrângere, pe Pamânt, înca din anii ’60 si care optiune ne-a adus, în mod logic, în fundatura în care ne aflam). Think big! ar putea fi, în consecinta, lozinca pe care o vor afisa, de pilda, scolile de management pe care le vor deschide revistele de educatie stiintifica Magazin si Stiinta si Tehnica (cineva trebuie s-o faca, nu?). Si asta pentru ca, globalizând de zor, societatea umana îsi deseneaza mereu noi sfere de activitate sau le dezvolta pe cele vechi, în functie de evolutia vietii (sociale) pe Pamânt.   Un prim domeniu care va trebui regândit este acela al turismului, spun managerii lumii. De ce? Fiindca bogatii planetei (Terra de Nord) au din ce în ce mai mult timp liber si dreptul sacrosant la concediu – si astfel 625 milioane de terrieni au plecat în anul 1998 (9 la suta din populatia lumii) pentru a-si vizita vecinii de planeta! Care vizite au fost aranjate de catre 68 de milioane de agenti de turism si au adus ca venit 12 la suta din bugetul planetei! Tendinte: crestere anuala constant-sanatoasa (de 2 la suta), orientare preponderent spre Africa, dar si spre alte locuri putin cunoscute (atentie, România), cu 5500000 de locuri de munca generate pâna în 2010 si cu o exponentiala crestere a turismului rural – macar ultima tendinta trebuie sa ne faca atenti, ca tara de tarani ce – înca – ne aflam…
       
     Al doilea domeniu este strict legat de Internet – reteaua retelelor – se numeste e-commerce, adica comert electronic, a atins deja o cifra de info-afaceri de 100 de miliarde de dolari SUA în 1998 si, dupa toate calculele, va atinge ametitorul prag de 1000 miliarde dolari în 2002! e-commerce pentru noi? vor întreba cititorii. Da, si pentru noi, raspund, caci viteza cu care se dezvolta telefonia mobila, ca si unele initiative luate de câteva institutii de învatamânt superior ma fac sa gândesc ca dotarea cu mijloace informatice va fi grabita si la noi, în anii care urmeaza – poate va voi convinge într-un articol viitor, pe tema învatamântului la distanta demarat de Academia de Studii Economice din Bucuresti si sustinut de Ministerul Educatiei Nationale. „Industria” asigurarilor va fi o alta mare felie de dezvoltare – acest sistem, cooperatist, într-un fel, de întrajutorare pe baza unei „prime” platite anual si prin care aparam de dezastre propria noastra viata, locuinta, automobilul, navele care circula pe mari si oceane, recolta de cereale sau, sa zicem, industria satelitilor de comunicatii. Asiguratorii însisi – adesea mari si reputate companii, vechi de zeci, chiar sute de ani – se reasigura chiar între ei – în acest fel bunurile (si vietile) care au de-a face cu uragane, incendii, catastrofe, decese sunt asigurate de mai multi indivizi, platind, fiecare, mai putin si aparându-si industria proprie, cu risc foarte mic. În România – câmpul de dezvoltare al „industriei” asigurarilor este infim, abia 2-3 la suta dintre persoanele fizice si juridice fiind posesoare, astazi, ale unui certificat (polita) de asigurare. În sfârsit, mult discutatul domeniu al inventicii, adica al aplicarii si dezvoltarii proprietatii intelectuale si industriale, al aplicarii, asadar, a roadelor mintii. Bursa ideilor, demarata în aceasta rubrica, a pus în miscare câtiva pasionati, a fost acordat si un premiu, programului de dezvoltare agricola MERRIT, din Maramures. Câteva idei bune au sosit, dar… lipseste acel „Think big!” din titlu, ca si propunerile, pragmatice, de aplicare a inovatiilor propuse. O
     scrisoare interesanta ne-a ajuns (cu mare întârziere procesata de mine, recunosc), trimisa de Uniunea Generala a Inventatorilor, Descoperitorilor, Inovatorilor si Creatorilor (UGIDIC), prin care se apreciaza pozitiv intentiile noastre si se exprima dorinta de a colabora cu noi si cu organe guvernamentale, neguvernamentale si cu alte mass media, pentru „actiuni menite sa contribuie la stimularea activitatii creative si la implementarea rezultatelor acestei activitati în programul de inovare ce va influenta pozitiv dezvoltarea economiei României…”. De acord, domnilor (si doamnelor! caci cunosc si unele brave reprezentante ale sexului frumos din tagma Homo faber)… dar: cum sa o facem? Pentru ca, desi, frumos vorbiti despre „uzine menite sa gândeasca si sa asigure viitorul”, la noi, observati, chiar si institutele de cercetare sunt în curs de demolare, iar politehnistii, sa fim seriosi, au disparut de mult de pe firmament, fie prin emigrare, fie prin lansarea lor în politica sau afaceri. Si atunci?… Ne ramâne doar speranta ca imediat dupa inevitabila schimbare a schimbarii, noii fosti guvernanti îsi vor stabili ca directii prioritare industria noului si informatizarea tarii. Think big! Gândeste la scara mare – numai astfel vei avea, si domnia ta, propriul aport la fenomenul globalizarii.