E greu de crezut ca Vasco da Gama cunostea multe despre cultura orientala, asa ca ne imaginam azi stupoarea ce trebuie sa-l fi cuprins în momentul cînd a descoperit ca oamenii acelor locuri pe care el tocmai le descoperise nu traiau în copaci si chiar vorbeau! Lasand gluma la o parte, surprizele s-au tinut lant pentru da Gama, imediat dupa ce a pus piciorul pe pamantul Calcuttei.
Una dintre cele mai mari surprize a fost aceea ca în porturile la Oceanul Indian, pentru descoperirea carora navigatorii portughezi avusesera nevoie de o suta de ani, Vasco da Gama a gasit negustori care de secole, nu de ani, importau metale si aur european pentru indieni, exportand in Europa condimente indiene, prin negustorii venetieni. În plus fata de acest comert cu bunuri europene, da Gama a mai descoperit cu surprindere ca acolo se gaseau obiecte din Nordul Africii si Malaiezia, dar si aur si fildes din estul Africii, ceea ce demonstra ca negustorii indieni erau foarte activi.
Ca sa întelegem cat de vaste erau aceste trasee comerciale, nu trebuie decat sa analizam comertul din Oceanul Indian, în care cursul negotului era determinat de… musoni! Între noiembrie si aprilie, musonul sufla dinspre nord-est, iar în perioada dintre mai si octombrie, musonul bate dinspre sud-vest. În sudul Peninsulei Malaiezia, unde vanturile din nord-est ale Oceanului Indian se întalnesc cu cele dinspre sud-vest din Marea Chinei, Malacca devenise „cel mai bogat loc din lume”, despre care europenii acelor vremuri oricum habar nu aveau.
În Malacca, portughezul da Gama a descoperit ca negotul din oras era condus de tot felul de negustori si marinari. Negustorii se adunau aici de prin cele mai îndepartate locuri ale lumii cunoscute, Tunisia si China, punand în circulatie matase chinezeasca, textile indiene, condimente din estul Indiei si produse europene sosite aici via Cairo si Aden. Comerciantii erau crestini, multi erau de religie hindu, dar cel mai important lucru era ca toti coexistau în pace si buna întelegere în acest spatiu.
Spre surpriza portughezului, el avea sa descopere ca majoritatea marinarilor si a negustorilor din zona Oceanului Indian, si chiar de dincolo de ea, era formata din musulmani, o constatare dezamagitoare pentru da Gama care raspunsese, atunci cand fusese întrebat ce cauta pe acele meleaguri, ceva fara echivoc: „crestini si mirodenii”. Sa ne inchipuim situatia în care se afla Vasco da Gama, imediat dupa descoperirea rutei maritime spre India, misiune încredintata de regele Portugaliei.
Corabiile lui erau goale, el un simplu aventurier cu misiune precisa, iar acolo un comert în floare, cu marinari si negustori unsi cu toate alifiile, care traficau tot felul de bunuri. În aceasta situatie, nu e de mirare ca, în lipsa unor produse comerciabile, tentativele de a intra în afaceri ale lui da Gama au fost total lipsite de succes. Ca sa nu mai vorbim ca aroganta portughezului, o urma a arogantei continentului de pe care provenea, si dispretul lui suveran pentru obiceiurile locului au erodat rapid bruma de simpatie pe care i-o aratase la sosire raja local.
În plus, modul de comportament al portughezului a dat nastere unor sentimente de respingere din partea bastinasilor. În cateva ocazii, da Gama nu a aratat respectul cuvenit unor altare hinduse, apoi a rapit niste locuitori din zona pentru a-i obliga sa-i fie interpreti pentru calatoriile ulterioare. Si, probabil mai important decat asta, negustorii locali, care aflasera despre comportamentul portughezului în Africa, îl vedeau acum aplicat în propria lor tara. În consecinta, nu aveau în nici un fel de gand sa-si vada viata distrusa si au refuzat orice relatii comerciale cu europenii.
Si a mai fost un test. Cam jumatate din flota cu care da Gama a plecat din Lisabona cu doi ani înainte a supravietuit pe drumul de întoarcere. În privinta andurantei pe mare si a îndemanarii, voiajul lui da Gama a fost evidenta stralucita a calitatilor maritime rudimentare ale portughezilor. Si sa nu uitam ca, fara ajutorul si experienta lui Ibn Majid, Vasco da Gama nu e sigur ca ar fi ajuns sa descopere drumul maritim spre India si locul lui în cartile de istorie ar fi putut fi luat de altcineva.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii