In furtunosul an 1917, in aceasta zi s-a declansat la Petrograd (actualmente Sankt Petersburg) revolutia burgheza din Rusia. Din cauza faptului ca rusii foloseau calendarul iulian si nu pe cel gregorian, ca majoritatea tarilor Europei, aceasta revolutie, desi inceputa in martie, a ramas cunoscuta in istorie drept „revolutia din februarie”, dupa cum revolutia bolsevica din noiembrie 1917 va fi cunoscuta, timp de multe generatii, drept „Marea Revolutie din Octombrie”.
Deja la sfarsitul anului 1916, majoritatea rusilor isi pierdusera increderea in regimul tarist. Coruptia autoritatilor atinsese cote alarmante, economia rusa era la pamant, tarul Nicolae, ultimul autocrat al Europei isi tinea poporul in mizerie, saracie si foamete, pedepsind cu brutalitate orice incercare de revolta, asa cum se intamplase in 1905.
De asta data, spiritele erau si mai aprinse, din cauza pierderilor masive suferite de armata tarista pe fronturile primului razboi mondial. Din punct de vedere militar, rusii nu se puteau compara cu masina de razboi germana si de aici un adevarat dezastru, caruia i-au cazut victime sute de mii de soldati. Pe 8 martie 1917, demonstrantii, cerand paine si pace, au iesit pe strazile din Petrograd, in vreme ce aproape o suta de mii de muncitori au intrat in greva. Respinsi de fortele de represiune, a doua zi ei au ocupat orasul, distrugand sediile politiei locale.
Mai multe fabrici si-au trimis reprezentantii pentru asa-numitele „soviete” ale muncitorilor, create dupa modelul preconizat de Lenin, in timpul revolutiei din 1905. Pe 11 martie, trupele din garnizoana Petrogradului au tras in demonstranti, in mai multe puncte din oras, ceea ce a sporit si mai mult furia revolutionarilor. Curand, soldatii au fraternizat cu manifestantii iar tarul a fost nevoit sa dizolve camerele Parlamentului – Duma si sa demita guvernul, in locul caruia a fost numit un guvern provizoriu. Trei zile mai tarziu, Nicolae abdica, punand capat pentru totdeauna regimului tarist.
GABRIEL TUDOR
Comentarii