Asezata in sud-estul Asiei, capitala Siriei, orasul Damasc, este cea mai veche capitala din lume avand o continuitate pe aceeasi vatra de peste 4000 de ani. Inaltat in depresiunea-oaza Ghutah, la poalele rasaritene ale muntilor Anti Liban, Damascul apare pentru prima data pe lista geografica a faraonului Tutmes al III-lea, care l-a anexat in secolul al XV-lea i.Hr., dupa ce, in jurul anului 2500 i.Hr., primise statutul de oras.
Spre sfarsitul mileniului I i.Hr. devine capitala regatului arameilor. De fapt prima constructie sacra de aici a fost un altar ridicat de acestia in cinstea zeului lor, Hadad. Orasul este distrus de asirienii condusi de Tiglath-Pileser al II-lea in anul 732 i.Hr. si este mentionat ca resedinta provinciala asiriana pana sub Asurbanipal (668-627 i.Hr.). In perioada persana devine capitala satrapiei Trans-Eufrat, dar isi pierde stralucirea in timpul perioadei elenistice.
Sub stapanirea romana si bizantina (64 i.Hr. – 635 d.Hr.) renaste ca pasarea Phoenix si, in anul 635, este cucerit de arabi si devine capitala califatului care se intinde de la tarmul Oceanului Atlantic si Spania pana in Valea Indusului si Asia Centrala. Dupa anul 750 capitala califatului se muta la Bagdad si orasul ramane resedinta provinciala araba si apoi otomana pentru ca, in 1516, este ocupat de Selim I.
In aceasta ultima perioada este punctul de plecare al caravanelor, de pelerini musulmani spre locurile sfinte, Mecca si Medina. Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, Damascul este capitala Siriei, care si-a capatat independenta in 1946 dupa ce, in 1920, fusese data, de Liga Natiunilor, in grija Frantei. Vizitatorului i se oferea o larga paleta de constructii vechi si noi, deoarece toate civilizatiile care s-au perindat pe aceste locuri au lasat urme de netagaduit. Pe locul fostului altar ridicat in cinstea zeului Hadad s-a construit mai intai un templu impunator inchinat lui Jupiter.
Acesta a fost inlocuit de o bazilica crestina in apropierea careia a fost ridicata o sinagoga. La randul ei bazilica a fost inlocuita de o moschee omeyyada, adevarata capodopera a artei islamice, rezistand pana in zilele noastre. Cele trei nave ale constructiei se deschid spre o curte interioara, impodobita cu coloane pe margini iar mozaicurile, gravurile, sculpturile si feroneria care impodobesc cladirea fac din aceasta cea mai importanta moschee din oras.
Aici se afla multe relicve de pret printre care se spune ca exista si capul Sfantului Ioan Botezatorul, numit de musulmani profetul Yahua. De asemenea traditia spune ca patriarhul Avraam s-a nascut la Damasc si ca aici este locul in care Abel a fost ucis de fratele sau, Cain.
Capela Anania din estul orasului evoca revenirea vederii lui Saul, cel care, dupa ce o vreme a prigonit crestinii, s-a pocait devenind Apostolul Pavel. In Evul Mediu, Damascul a jucat un rol important in dezvoltarea medicinii. In 1154 a fost construit spitalul Maristan Nuri, unul dintre cele mai moderne asezaminte de acest fel ale timpului. Aici doctorii lucrau pe specialitati, avand la dispozitie si o imensa biblioteca de specialitate.
Damascul modern a redevenit „perla Orientului” cum fusese numit de imparatul roman Iulian in secolul al IV-lea. Vechiul centru este dominat de turnurile fortaretelor, de vile si mausolee acoperite, care te fac sa ignori traficul infernal si constructiile mai noi nu intotdeauna inspirate. Vechea baie Nuredin evoca insa traiul placut si civilizat pe care locuitorii l-au indragit dintotdeauna.
Turnurile moscheelor si medreselor – acele scoli islamice atat de cunoscute in lumea musulmana – strapung cerul si o profetie islamica spune ca pe varful inalt al Moscheei Omeyyazilor va cobori Iisus la Judecata de Apoi.
IRINA STOICA
Comentarii