Mãnãstirea Plumbuita

    
     La marginea de nord-est a Capitalei, nu departe de apa Colentinei, înaltata pe un dâmb, se afla Manastirea Plumbuita, monument de arhitectura din secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Constructia locasului a fost începuta de Petru Voda cel Tânar (1559-1568).
    
     La marginea de nord-est a Capitalei, nu departe de apa Colentinei, înaltata pe un dâmb, se afla Manastirea Plumbuita, monument de arhitectura din secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Constructia locasului a fost începuta de Petru Voda cel Tânar (1559-1568). Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). Fiind acoperit cu tabla de plumb, asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita”.    
      Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632, la 25 octombrie, în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre Matei Basarab si rivalul sau la domnie, Radu, fiul lui Constantin Ilias, sprijinit de moldoveni si de tatari. Dupa câstigarea luptei, Matei Basarab a refacut, în 1647, cladirea manastirii, construind si un rând de case domnesti.    
      În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie, unde, printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel”, aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848. Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice.    
      Intrarea în manastire se face pe sub turnul clopotnita, a carui parte superioara a fost renovata în secolul al XVIII-lea. Clopotnita este executata dupa un plan patrat, cu scara de acces pe latura de nord-est. Camera clopotelor are pe fiecare latura câte doua goluri în arc de cerc. Biserica are un plan trilobat, cu forme neregulate iar fatadele sunt împartite în doua registre de un brâu lat, format dintr-un tor situat între doua rânduri de caramizi asezate în „dinti de ferastrau”. Registrul superior este decorat cu firide cu arcaturi duble, iar cel inferior cu panouri dreptunghiulare si ciubuce rotunjite. Ferestrele si usile au rame de piatra sculptate cu motive geometrice.    
     Manastirea are, de asemenea, un mic muzeu care pastreaza obiecte de cult de mare valoare, dintre constructiile anexe putând fi mentionate bucataria si casa domneasca din timpul lui Matei Basarab.