Asezata pe platoul din centrul insulei Malta, Mdina, vechea capitala a tarii, a fost o zona usor de aparat in care omul a incercat sa gaseasca adapost imediat dupa sosirea lui in aceste locuri. Dupa siruri de generatii care au locuit aici, romanii au construit in jurul anului 200 i.Hr. principalul lor oras pe care l-au numit Melita, intins pe insula cea mai mare din arhipelag.
Dupa toate probabilitatile, inaintea acestora venisera fenicienii, refugiindu-se mai ales in urma razboaielor punice. Toate ramasitele acestei perioade au fost insa ingropate adanc sub noile constructii si dupa ceva mai mult de 1000 de ani, in 870, orasul a fost ocupat de arabi.
Acestia au separat o treime din orasul roman si au inconjurat-o cu ziduri de intarire si santuri. Apoi au curatat spatiul din jur pentru a putea observa orice atac mai usor, de la o anumita distanta. Au numit citadela Mdina (Orasul) iar restul vechii asezari Rabat (Suburbiile), nume sub care sunt cunoscute si astazi. In timpul perioadei medievale, Mdina a fost sediul guvernului, sediu administrativ si loc de refugiu, in interiorul zidurilor sale, pentru locuitorii atacati de dusmani. Acestia, traind in cea mai fertila zona de pe insula, locuiau in casute risipite in jurul Rabatului si intrau in oras numai pentru comert sau cand se simteau in pericol. In acelasi timp, un numar de ordine religioase si-au construit in afara Mdinei manastiri, adevarate fortarete, care, in zilele noastre, se vad inconjurate de cladiri moderne.
La venirea Cavalerilor Ordinului Sfantului Ioan aici, Mdina si locuitorii sai nu au avut de suferit. Cavalerii nu au dorit sa se stabileasca in oras, considerand ca este mai bine sa locuiasca in port, acolo unde corabiile lor erau ancorate. Asa a fost construita Valetta, devenita in 1571, noua capitala. Multi locuitori din Mdina au plecat in noul oras, dar la fel de multe familii aristocrate au ramas pe loc, ocupandu-si vechile palate. O parte dintre acestea s-au pastrat aratand in buna parte tot asa cum erau ele in secolele al XIV-lea si al XV-lea. Altele au fost reconstruite dupa ce au fost distruse de cutremurul din 1693. Printre edificiile cazute s-a numarat si Catedrala Convertirii Sfantului Pavel.
Pentru ca familiile nobile malteze detin pamant in zona din cele mai vechi timpuri, exista, tot din timpuri stravechi, obiceiul ca taranii din jur sa vina sa le aduca daruri in Ziua Recoltei, Mnarja, care dupa patrunderea crestinismului se tine in ziua de Sfintii Petru si Pavel. Cavalerii ordinului si-au construit si ei in apropiere, in 1586, un castel de vanatoare cunoscut sub numele Verdale. In apropierea acestuia, la umbra copacilor au loc festivitatile Mnarja, festivitati de la care nu lipsesc niciodata caii si magarii. In apropiere se afla pestera in care Sfantul Apostol Pavel a fost tinut trei luni prizonier.
Orasul se mandreste cu catacombele si vechile ziduri ale Melitei, cu Muzeul de Antichitati Romane, Catedrala Sf. Pavel, Muzeul Catedralei si impresionanta poarta de la intrare cu podul, construite in 1724, de marele maestru De Vilhena. Presarat cu statui, impodobit cu steaguri, etaland tot felul de ornamente la usile caselor, orasul Mdina este un loc aparte, unde cele mai vechi traditii pasesc alaturi de noile tendinte, sustinandu-se reciproc.
IRINA STOICA
Comentarii