Inaugurarea controversatului colidron de hadroni din adancurile Alpilor a reaprins discutia despre riscurile la care se expun savantii, in incercarea lor de a descifra tainele materiei. Nu de putine ori ei au fost victimele propriei curiozitati, jertfindu-se fie voit, fie accidental pe altarul stiintei – exemplul ilustrilor membri ai familiei Curie este relevant in acest context. Un caz cu totul deosebit este insa cel al savantului rus Anatoli Bugorski care, desi s-a expus unui pericol considerat letal, a reusit totusi sa supravietuiasca, in mod incredibil si inexplicabil.
Accidentul
Zilele acestea, toata lumea vorbeste despre acceleratoare de particule, despre recrearea conditiilor existente in momentul Big-Bang, despre fascicule de protoni ciocnite cu viteze superlumice ori despre ipotetice gauri negre ce ar putea inghiti Pamantul intr-o milionime de secunda. Dar putini stiu cu ce „foc” se joaca de fapt oamenii de stiinta din cadrul CERN. Pentru a va face o idee despre ce inseamna energia uluitoare ascunsa in miezul atomilor sa ne intoarcem in timp, cu trei decenii in urma, si sa cunoastem povestea unui om de stiinta din (pe atunci) Uniunea Sovietica, singurul pamantean care a simtit pe propria piele radiatii inimaginabile si a supravietuit, putand sa-si destainuie experienta.
Cercetator la Institutul de Fizica Atomica din orasul Protvino, Anatoli Bugorski a fost implicat, in anii 70, in proiectul celui mai mare accelerator de particule sovietic, sincotronul U-70. Pe 13 iulie 1978, o zi care se va dovedi in egala masura plina de ghinion dar si de un noroc incredibil pentru tanarul savant, Bugorski verifica o piesa defecta in momentul cand s-a produs unul dintre cele mai bizare accidente din istorie. Din cauza unei erori a mecanismelor de siguranta, Anatoli a fost expus, pentru o singura secunda, jetului de protoni. Ulterior, isi va aminti ca in clipa aceea a vazut „o lumina mai puternica decat o mie de sori” dar nu a simtit nici un fel de durere. Raza letala a avut 200.000 razi in momentul cand a patruns in capul lui Bugorski si 300.000 razi cand a iesit, dupa coliziunea cu creierul (radul este unitatea de masura a dozei de radiatii absorbita de un gram de substanta iradiata).
Nimeni nu i-a dat vreo sansa de supravietuire
Jumatatea stanga a craniului lui Bugorski s-a umflat groaznic, in asa fel incat fata acestuia a devenit de nerecunoscut. In urmatoarele cateva zile, pielea si parul au inceput sa cada, lasand sa se vada traiectoria fasciculului de protoni, care strabatuse capul nefericitului cu o viteza apropiata de a luminii si ii arsese fata, oasele si tesutul cerebral. In craniul lui, substanta cenusie continua sa arda, ca intr-un film de groaza; nervii de pe partea stanga au fost distrusi, lasandu-l cu o paralizie partiala.
Cum se stie ca un nivel de 500-600 razi sunt suficienti pentru a ucide un om, nimeni nu i-a mai dat savantului rus vreo sansa de supravietuire. Transportat la o clinica din Moscova, pentru a fi urmarit in ceea ce se credea ca vor fi ultimele lui zile, Bugorski si-a revenit, in mod incredibil. Mai mult, desi creierul lui fusese practic ars pe jumatate, savantul a fost in curand capabil sa-si reia slujba, sa-si dea teza de doctorat si sa devina coordonator al experimentelor de fizica atomica la acceleratorul de particule. Pana in ziua de astazi, singurele probleme pe care le-a manifestat au fost o oboseala accentuata, la suprasolicitarile mentale si lesinuri subite, dar din fericire tot mai rare in ultima vreme. De asemenea, el si-a pierdut auzul la urechea stanga, ramanand cu un tinitus suparator.
Obrazul sau stang nu vrea sa-mbatraneasca
Dar cu adevarat senzational este ce s-a intamplat cu partea de cap vatamata: in vreme ce obrazul drept a imbatranit si s-a umplut de riduri, din cauza varstei, cel stang a ramas intact, tanar, ca in momentul incidentului. Chiar si cand se incrunta sau se concentreaza, lui Anatoli nu-i apar riduri decat pe jumatate de frunte! Din cauza secretomaniei practicate in fosta Uniune Sovietica, nimeni nu a stiut despre acest incident bizar, vreme de multi ani. Bugorski a fost obligat sa nu faca dezvaluiri presei si tuturor celor care au fost martori la accident sau au venit in contact cu savantul rus li s-a interzis categoric chiar si sa-i rosteasca numele!
Cand s-a aflat povestea lui, in Occident, savantii au fost stupefiati. Si totusi cazul era real si documentatia de la momentul accidentului a fost desecretizata, relevand aspecte socante. Ani de zile, Bugorski a mers cu regularitate la controale medicale, la o clinica din Moscova, dar niciodata nu a fost gasit bolnav. Saracia in care traia l-a obligat in cele din urma in 1996 sa solicite pensie de handicap, spre a putea primi medicamente gratuite impotriva lesinurilor sale, similare celor manifestate in epilepsie. Astazi, la 56 de ani, Bugorski este un pensionar asemenea altor milioane de pensionari rusi, ducandu-si viata intr-un modest apartament de bloc, alaturi de sotia sa, Vera, si de fiul Piotr. Ceea ce-l diferentiaza de ei, ca si de oricare alt locuitor al planetei, este faptul ca, pentru o secunda, acest om a fost, poate, martor fara voie la inceputurile universului…
GABRIEL TUDOR
Comentarii