Falsificatorii de bani sunt asociati cu retele criminale sofisticate, tipografii secrete si infractori care încearca sa destabilizeze economii întregi. Însa unul dintre cei mai cunoscuti falsificatori din istoria Statelor Unite nu semana deloc cu acest portret.
Numele sau era Emerich Juettner, iar povestea lui avea sa inspire filme de la Hollywood si sa transforme un infractor federal într-un personaj aproape legendar.
Nascut în 1876 în Imperiul Austro-Ungar, Juettner a emigrat în Statele Unite la sfârsitul secolului al XIX-lea. A avut o viata modesta, a fost auritor de rame pentru tablouri, apoi administrator si om „bun la toate” al unor cladiri din New York.
Dupa moartea sotiei sale, în 1937, viata lui a intrat într-un declin accentuat. Ajuns la vârsta de 60 de ani si ramas singur, Juettner îsi câstiga existenta adunând obiecte aruncate pe strazile orasului si revânzându-le.
Veniturile erau însa insuficiente chiar si pentru nevoile de baza. Atunci a luat o decizie care avea sa-i schimbe viata. În tinerete învatase gravura în metal si avea cunostinte solide de fotografie. Folosindu-se de aceste abilitati, a început sa produca bancnote false de un dolar.
Metoda era rudimentara: fotografia o bancnota autentica, transfera imaginea pe placi de zinc si completa manual detaliile lipsa. Rezultatul era departe de perfectiune. Hârtia nu avea nicio legatura cu cea pe care erau tiparite bancnotele originale.
Niciun expert bancar nu ar fi fost pacalit de ele. Dar Juettner întelesese ceva ce profesionistii ignorau: aproape nimeni nu examineaza atent o bancnota de un dolar.
Mai mult, Juettner nu încerca sa se îmbogateasca. Introducea în circulatie doar câteva bancnote odata si evita tranzactiile mari.
În scurt timp, Serviciul Secret al Statelor Unite a observat aparitia unor bancnote false de o calitate neobisnuit de slaba. Autoritatile au deschis un dosar care a primit numarul 880. Ani la rând, agentii federali au încercat sa identifice misteriosul falsificator.
În ianuarie 1948, niste baieti care se jucau într-un teren viran din New York au descoperit în zapada câteva placi de zinc si aproximativ 30 de bancnote suspecte. Descoperirea a ajuns rapid la politie, iar anchetatorii au aflat ca, cu putin timp înainte, izbucnise un incendiu într-un apartament aflat în apropiere. Pompierii gasisera locuinta plina de obiecte vechi si gunoaie si aruncasera multe dintre ele pe fereastra pentru a putea interveni.
Printre acele obiecte se aflau si instrumentele folosite pentru falsificare. Dupa aproape zece ani de cautari, autoritatile îl gasisera pe celebrul „Mister 880”. La interogatoriu, Emerich Juettner nu a încercat sa nege nimic.
A recunoscut calm ca tiparise bancnote false timp de aproape un deceniu si a explicat ca nu oferea niciodata mai mult de o bancnota unei persoane, astfel încât nimeni sa nu piarda mai mult de un dolar.
Judecatorul a tinut cont de circumstante si de lipsa oricarei intentii de îmbogatire. Sentinta a fost surprinzator de blânda: un an si o zi de închisoare, din care Juettner a executat doar patru luni. În plus, a primit o amenda simbolica de exact un dolar. Dupa eliberare, notorietatea sa a crescut si mai mult.
În 1950, Hollywood-ul a transformat povestea într-un film intitulat „Mister 880”, inspirat de numarul dosarului sau din arhivele Serviciului Secret. Emerich Juettner s-a retras apoi într-o viata linistita pe Long Island, unde a murit în 1955, la vârsta de 79 de ani.
GABRIEL TUDOR
Comentarii