Una dintre cele mai proeminente personalitati ale ultimului secol, Eamon de Valera a reprezentat pentru Irlanda ce a insemnat, am putea spune, Nelson Mandela pentru Africa de Sud, un artizan al independentei, un luptator pentru libertate ce nu a ezitat sa-si sacrifice tineretea pentru binele unui popor oprimat. Nascut la New York, in 1882, dintr-un tata spaniol si o mama irlandeza, micul Eamon este luat, la moartea tatalui sau, in 1885, in Irlanda, de catre fratele mamei, Ned Wheelwright.
Foarte avid de invatatura, pasionat in special de matematica, Eamon a castigat o bursa la Colegiul Blackrock, din Dublin. Dupa absolvirea Universitatii Regale a Irlandei, el este numit profesor de matematica la colegiul Rockwell si incepe sa se implice in politica, militind pentru eliberarea Irlandei de sub dominatia Marii Britanii. Pe 25 noiembrie 1913, se va alatura Voluntarilor Irlandezi, care pregateau o revolta armata impotriva englezilor. Pe 24 aprilie 1916 a inceput „revolta de Paste”, innabusita in sange de ocupantul britanic.
Adus in fata Curtii Martiale, De Valera este condamnat la moarte dar, fiind si cetatean american, sentinta e comutata in inchisoare pe viata. Dupa doar un an, va fi eliberat, in urma amnistiei generale decretate de guvernul de la Londra si ales in Camera Comunelor, ca deputat de Irlanda. In paralel, este ales lider al Sinn Fein, partid ce milita pentru o Irlanda autonoma, pusa insa sub suzeranitatea nominala a suveranului englez.
Pe 5 aprilie 1919, el va fi numit premier al guvernului irlandez, nerecunoscut insa de britanici; arestat din nou, De Valera va fi eliberat si va incepe un turneu in Statele Unite, pentru sustinerea independentei Irlandei, fara rezultat insa. Va urma un sangeros civil, intre loialistii din nordul insulei irlandeze si cei ce doreau independenta, partizanii lui De Valera. In 1932, Eamon de Valera conduce primul guvern independent al Irlandei (Irlanda de Nord ramasese in componenta Marii Britanii) iar peste cinci ani, va amenda Constitutia tarii – Bunreacht na heireann. Dupa ce demisioneaza, in 1948, din toate functiile detinute, va fi ales insa presedinte al Irlandei, detinand functia intre 25 iunie 1959 si 24 iunie 1973 si va muri pe 29 august 1975, la venerabila varsta de 92 de ani.
GABRIEL TUDOR
Comentarii