Celebrul scriitor american Jack London spunea candva: „Nu poti astepta inspiratia. Trebuie mai curand sa mergi dupa ea inarmat cu o bata.” Niste vorbe care au, fara indoiala, talcul lor, dar uneori, indiferent cat de mult sau cat de intens o vanezi, cea mai buna inspiratie vine tot din intamplare.
Iar realizatorii de filme pot depune marturie in acest sens, de vreme ce in destule situatii, unele dintre cele mai faimoase si mai apreciate scene nu par sa aiba deloc de-a face cu scenariul, ci cu hazardul pur. Asa se face ca oameni care nu se asteptau in viata lor sa fie actori au devenit actori fara voie si eroi ai unor secvente care s-au viralizat rapid, in epoca Internetului, dupa cum vom vedea impreuna in randurile urmatoare.
Omul cu cainele
Oricine s-ar putea astepta ca intr-un film al carui afis infatiseaza un campion de wrestling purtand un tutu roz de balet sa fie multe scene memorabile. Si totusi, scena pe care niciun cinefil nu o poate uita, in pelicula „Mr Nanny” (1993), nu il implica propriu-zis pe renumitul luptator Hulk Hogan, detinatorul rolului principal, ci pe un anonim – si posibil un act de cruzime asupra animalelor. Caci, in scena in care Hogan merge pe o motocicleta, pe fundal se observa clar un barbat care tocmai se pregateste sa-si arunce cainele in mare!
Unii au presupus ca individul tocmai voia sa inece patrupedul, altii ca era doar o joaca nevinovata intre stapan si cainele sau. Adevarul n-a fost aflat niciodata, pentru ca, dupa ce secventa a scapat la montaj, iar milioane de oameni au vazut filmul, cu tot cu eroii sai involuntari, nimeni nu a aparut in public spre a spune ca el joaca rolul „aruncatorului”…
Omul cu palarie
Superproductia de proportii epice „Inima neinfricata” (1995) a adus nu doar cinci premii Oscar si un Glob de Aur pentru regizorul si actorul principal, Mel Gibson, ci si numeroase critici. Printre acestea, faptul ca batalia de la podul Stirling s-a desfasurat fara niciun pod, dar si numeroase erori istorice, pentru care producatorii s-au scuzat, afirmand ca sunt „licente cinematografice”.
Pentru o singura secventa insa nu au mai putut gasi nicio scuza: scena in care William Wallace (Mel Gibson) il provoaca pe prietenul lui din copilarie, Hamish (Brendan Gleeson) sa incerce sa-l loveasca in cap cu o piatra. Alaturi de personajele numeroase din prim-plan, imbracate in vesminte de epoca, la un moment dat apare si un domn respectabil, avand pe cap o sapca de baseball, care trece prin cadru fara nicio apasare, parca preocupat de problemele personale…
Pirati sau cowboy?
Desi laudata pentru acuratetea costumelor si a cadrului de epoca creat, pelicula „Piratii din Caraibe: blestemul perlei negre”, regizat de Gore Verbinski, n-a fost nici ea lipsita de incidente cu figuranti nimeriti in cadrul de filmare ca musca in lapte.
In scena finala, imediat ce capitanul Jack Sparrow (Johnny Depp) preia comanda navei si striga cat il tin plamanii „Pe punte, caini scarbosi!”, echipajul se inghesuie sa se repeada la posturi, dar printre piratii grabiti se misca si un domn cu palarie alba de cowboy pe cap – fara indoiala un membru al echipei de filmare – care se plimba prin cadru tacticos, timp de 13 secunde, secventa ramanand si la montajul final, caci „intrusul” n-ar mai fi putut fi scos de pe pelicula fara a fi necesara turnarea din nou a intregii scene!
Ce masini mai circula prin Regatul de Mijloc?
Nici macar un film deosebit de bine realizat, ca „Stapanul Inelelor”, nu a fost lipsit de actori care nu erau trecuti pe statul de plata: in scena in care Sam (Sean Astin) si Frodo (Elijah Wood) parasesc satul natal pentru a distruge inelul, la un moment dat camera realizeaza un gros-plan, parcurgand plaiurile minunate ale Taramului de Mijloc, cu ogoare manoase si paduri inverzite, dar, in cadru apare si o imensa dara de praf lasata de o masina cat se poate de moderna, care se indeparteaza pe un drum de tara si a carei luneta reflecta razele soarelui. Desigur, secventa este atat de scurta incat doar fanii impatimiti ai seriei, care au vazut filmul de zeci de ori, au remarcat-o…
„Hei, eu merg pe aici!”
Dar poate cea mai celebra scena care a implicat un „actor” cu totul necunoscut este cea din „Cowboyul de la miezul noptii” (1969), cand, la un moment dat, Dustin Hoffman, interpretul rolului principal, traverseaza o strada alaturi de John Voight. Filmul avand un buget redus, regizorul nu si-a permis sa angajeze prea multi figuranti, asa ca a decis sa turneze o parte din scene pe strada, cu o camera ascunsa.
Printre acestea si scena mai sus pomenita, in care personajele trebuiau sa-si rosteasca replicile incat sa porneasca in traversare imediat ce lumina semaforului devenea verde. Totul a mers perfect, doar ca la prima repetitie, in vreme ce actorii traversau pe verde, un taximetrist a trecut pe rosu (da, si la ei!), surprinzandu-i pe cei doi. Replica lui Hoffman „Hei, eu merg pe aici!” este suta la suta improvizata, ca si toate gesturile, nu tocmai politicoase, ce au urmat, dar pe care regizorul le-a apreciat atat de mult incat a pastrat scena in montajul final.
GABRIEL TUDOR
Comentarii