Custodele Muzeului Memorial „Iosif Vulcan” din Oradea, dr. Ioan F. Pop, a sustinut cu prilejul Zilei Culturii Nationale, conferinta „Contemporaneitatea lui Eminescu”, pentru a readuce în discutie corespondenta scrisului lui Eminescu, „omul deplin al culturii românesti”, cu lumea contemporana, dar si influenta destinala a lui Iosif Vulcan, considerat „nasul literar” al poetului, publicist si scriitor român, fondatorul revistei culturale „Familia”.
„El este doar un scriitor, chiar daca genial pe alocuri. Pentru a ne apropia si pastra vie dimensiunea provocatoare a operei lui Eminescu, contemporaneitatea spiritualitatii sale polisemantice, ar trebui sa stim, mai întâi, ca el e de gasit doar în scrisul lui, si nu în exaltari si superlative golite de continut. Apoi ar trebui sa-i reluam din când în când paginile, cu o noua grila hermeneutica, pentru a-i regasi mai incitant scrisul”, a declarat Ioan F. Pop.
Potrivit acestuia, ca mit national, construit pe elanuri si patimi extraliterare, Eminescu nu este decât „o fantosa mereu disponibila”, care, readus în tarâmul literar, al analizei si criticii facute din noi orizonturi structurale si perspective poetico-filosofice, va înceta sa mai fie un mit, dar va continua sa fie, chiar si în mod tacut, ceea ce, de fapt, a fost de la început: un mare poet.
„Critica serioasa presupune analiza rece, reevaluare continua, exegeza obiectiva, si nu matanii si tamâieri de parastas care îmbalsameaza orice opera. Benefic ar fi sa-l mai uitam omagial pe Eminescu, irelevanta unor biografeme, sa nu îl exhibam indecent oriunde si oricând. Sa-l «uitam» recuperator tocmai pentru a ne putea remobiliza curiozitatea în legatura cu opera sa. Ar trebui sa uitam tot ce nu tine strict de scrisul sau, de ceea ce nu a pus textual si metatextual în pagina, în cuvintele lasate drept calauza. E nevoie uneori si de o «uitare» cumulativa pentru a-l putea redescoperi. Marii gânditori, ca si marile idei, mai au nevoie si de o amânare creatoare, de lucrare în ascuns, chiar de o asteptare stimulativa, de o fertila reevaluare. Altfel riscam sa îi/le pierdem tocmai în momentul invocarii abuzive”, a afirmat Ioan F. Pop.
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanti scriitori români, fiind considerat poetul national. Apartinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetica a fost influentata si de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar si de teoriile lui Arthur Schopenhauer si Immanuel Kant. Începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sarbatorita si Ziua Culturii Nationale.
Moneda moderna româneasca
Monedele românesti moderne, de dupa 1867, vor fi prezentate într-o expozitie organizata în premiera nationala de Complexul Muzeal Arad si Asociatia Pronumismatica, care va fi deschisa în Palatul Cultural din Arad (Piata George Enescu, Nr. 1) si va cuprinde si piese mai vechi, într-o sectiune speciala.
„Piesele care fac obiectul expozitiei sunt expuse în premiera nationala ca parte componenta a colectiei Asociatiei Pronumismatica, asociatie cu acoperire nationala, relativ tânara, dar cu obiective ambitioase în rândul promovarii intereselor colectionarilor – numismati, si nu în ultimul rând, derularii unor proiecte educationale de cunoastere a numismaticii, disciplina auxiliara a istoriei, care se ocupa cu istoricul monedelor, bancnotelor, medaliilor, al înscrisurilor bancare, al actiunilor vechi etc.”, se arata în comunicatul transmis de Complexul Muzeal Arad.
Expozitia acopera perioada de emisiuni monetare care compun generic sintagma „Istoria Leului”, de la fazele sale de debut oficial (1867) si pâna în prezent.
„Accentul este pus pe perioada regalitatii, emisiunile specifice perioadei regimului comunist din România si cele postrevolutionare fiind prezente în numar mic, doar pentru a ilustra o eventuala analiza stilistica a monedei ca parte componenta a evolutiei monedei nationale. Sectiunea de debut prezinta câteva monede care au circulat pe teritoriul actual al tarii anterior instituirii monedei nationale, cum ar fi apreciatele emisiuni monetare de tip Poltura ale lui Francisc Rákóczi al II-lea (începutul secolului XVIII), sau emisiunile monetare de tip Sadagura, cu nominal dublu, din perioada Razboiului Ruso-Turc (1768-1774). Partea de baza a colectiei este reprezentata de emisiunile monetare ale regilor Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai, suverani ai Regatului României”, se precizeaza în comunicat.
O alta premiera pentru numismatica româneasca în domeniul expozitional va fi prezentarea pieselor în capsule individuale, certificate de prestigioase companii internationale care ofera evaluari asupra autenticitatii si starii de conservare a monedelor. În perioada 16 ianuarie – 23 februarie, expozitia va putea fi vizitata de marti pâna duminica, între orele 9.00 si 17.00, informeaza Agerpres.
NICUSOR DINCA
Comentarii