Good Morning, Vietnam (1987)
Forrest Gump (1994)
Probabil unul dintre cele mai bune filme realizate vreodata, Forrest Gump este o inedita lectie de istorie traita, creand o naratiune amuzanta, dar fictiva, prin alaturarea personajului principal, interpretat de Tom Hanks, cu evenimente politice semnificative din istoria Americii. Prezentarea razboiului din Vietnam ca pe o cursa contracronometru si actul de vitejie inconstienta al lui Forrest, care devine erou fara voia lui fac din aceasta pelicula o satira acida la adresa politicianismului si falsului patriotism.
Plutonul (1986)
De un realism socant, motiv pentru care regizorul Oliver Stone a fost acuzat de „violenta gratuita”, filmul a constituit o surpriza pentru critici si public. Dar Stone, participant direct la razboiul din Vietnam, afirma ca n-a exagerat cu nimic, dimpotriva, a renuntat la cele mai macabre scene tocmai pentru ca ele n-ar fi putut fi privite. Aventura prin jungla vietnameza a plutonului de soldati americani va releva in cele din urma ca principalii inamici ai acestora sunt chiar ei insisi, iar mesajul e clar: frustrarea, spaima, incertitudinea, nu sunt scuze pentru crimele impotriva umanitatii.
Nascut pe 4 iulie (1989)
De asemenea un film zguduitor, semnat tot de Oliver Stone, Nascut pe 4 iulie il are in prim plan pe Tom Hanks, foarte tanar pe atunci, in rolul unui american ramas invalid de razboi si care se transforma, dintr-un fan inflacarat al duelului cu „rosii” intr-un activist pentru pace ce nu ezita sa-si renege trecutul si sa-si ceara inapoi viata irosita.
Vanatorul de cerbi (1979)
Razboiul, vazut ca o totala dezumanizare a oamenilor obisnuiti, apare in filmul lui Michael Cimino in toata grozavia lui. Trei muncitori de origine rusa din Pennsylvania, Michael (Robert de Niro), Steven si Nick, carora le place sa vaneze cerbi, sunt inrolati in armata si trimisi in Vietnam, sa vaneze oameni. Cazuti in mainile gherilelor comuniste si obligati sa joace ruleta ruseasca, Michael si Nick reusesc sa evadeze, dar intr-un final se vor regasi la masa de joc, luptand din nou unul contra altuia, in circumstante cu totul diferite. Filmul a fost recompensat cu Globul de Aur si nu mai putin de 5 premii Oscar.
Apocalipsul, acum (1978)
„Oroarea si mirosul de napalm, in zorii zilei” este laitmotivul productiei pentru care Coppola a fost recompensat cu numeroase premii, de la Oscar la Cannes si BAFTA. Filmul descrie calatoria capitanulului Willard (Martin Sheen) insarcinat sa-l lichideze pe colonelul Kurtz (Marlon Brando), un fost ofiter de rang inalt care inebuneste, creandu-si propria lui lume in jungla din Vietnam. Calatorind in susul raului – ce devine un fel de Styx, despartind viata de moarte, pentru a-l intalni pe Brando, Martin Sheen reflecteze asupra experientelor din cariera sa militara. Un alt personaj marcant este ofiterul Oscar, un psihopat care adora mirosul de napalm si care distruge cu sadism satele vietnameze, vanand oameni nevinovati din elicopter, pe fundalul sonor asigurat de muzica lui Richard Wagner.
Furtuna tropicala (2008)
Va puteti imagina ca si pe marginea unei tragedii precum razboiul din Vietnam se poate broda o spumoasa comedie? Furtuna tropicala nu e chiar o capodopera, precum La vita e bella a lui Benigni, care priveste Holocaustul prin ochii unui copil, dar oricum, filmul reunind cativa actori de prestigiu, printre care Ben Stilles, Jack Black si Robert Downey Jr, este deosebit de amuzant. De fapt avem de-a face cu un „film in film” – un grup de actori isi doreste sa realizeze cel mai grandios film de razboi realizat vreodata, dar nu fac altceva decat sa toace banii, pana cand, furiosi, producatorii decid intreruperea filmarilor. Doar ca regizorul, frustrat, refuza sa se conformeze si isi duce intreaga echipa in jungla asiatica, unde insa „eroii” inchipuiti se vor confrunta cu niste baieti rai cat se poate de autentici… Filmul satirizeaza cliseele hollywoodiene in privinta razboiului din Vietnam, iar prezenta lui Robert Downey Jr cu pielea vopsita in negru, pentru ca regizorul nu avea actori de culoare, dar tinea la realismului filmului, este elocventa in acest sens.
GABRIEL TUDOR
Comentarii