Fie ca este vorba de o procedura politieneasca, de un thriller juridic sau de o poveste despre un detectiv amator sclipitor, majoritatea filmelor care se invart in jurul misterelor sunt atent dirijate, pentru ca solutia sa fie atat surprinzatoare, cat si satisfacatoare.
Toate aceste filme se folosesc de lipsa de solutii pentru a scoate la iveala adevaruri mai profunde. Dar care dintre ele foloseste ambiguitatea cu cel mai mare efect? Veti decide singuri, dupa ce veti parcurge exemplele relevante de mai jos.
Cine l-a rapit pe fiul lui John in Raport special
Bazat pe un roman stiintifico-fantastic scris de Philip K. Dick, Raport special, in regia lui Steven Spielberg, exploreaza temele familiare din SF ale liberului arbitru si implicatiile morale ale tehnologiei futuriste. In anul 2054, guvernul american a creat Unitatea de Precrima, o ramura a fortelor de ordine care anticipeaza si, astfel, previne viitoarele infractiuni.
Seful programului, John Anderton (Tom Cruise), s-a alaturat fortelor de ordine dupa disparitia fiului sau cel mic, Sean. Daca Precrime ar fi fost disponibil la momentul rapirii baiatului, Anderton crede ca aceasta crima nu s-ar fi intamplat niciodata. Intr-o cursa pentru a-si dovedi nevinovatia, Anderton descopera ca Crow ar putea fi responsabil pentru disparitia lui Sean. Desi Crow recunoaste crima si are numeroase dovezi care il implica pe el insusi, Anderton isi da seama ca este o inscenare si sfideaza prezicerea Precrimei, refuzand sa-l ucida.
In cele din urma, el nu afla niciodata ce s-a intamplat cu fiul sau. Misterul disparitiei lui Sean il trimite pe Anderton intr-o calatorie de ani de zile de durere si acceptare. Dar cand i se insceneaza uciderea lui Crow, ideea ca metoda prezice infailibil viitorul este pusa sub semnul intrebarii. Aceasta indoiala il determina pe Anderton sa descopere intunericul de la originile Precrimei si secretele mortale pe care le detine fondatorul acesteia (Max Von Sydow).
Facand acest lucru, el se impaca in cele din urma cu faptul dureros ca nu toate crimele pot fi rezolvate, cu atat mai putin prezise, si ca nu va sti niciodata ce s-a intamplat cu fiul sau.
Intregul adevar despre samuraiul ucis in Rashomon
Thrillerul psihologic din 1950 al lui Akira Kurosawa, Rashomon, a prezentat primul exemplu cinematografic de flashback-uri. Centrata pe violarea unei tinere mirese de catre un bandit si pe uciderea ulterioara a sotului ei samurai, povestea urmareste cele patru depozitii contradictorii ale martorilor.
Rand pe rand, banditul (Toshiro Mifune), sotia (Machiko Kyo), samuraiul (Masayuki Mori) si un taietor de lemne care a descoperit cadavrul (Takashi Shimura) povestesc cum a murit samuraiul. Banditul isi aminteste cu mandrie ca l-a invins intr-un duel corect. Mireasa isi aminteste cu lacrimi in ochi ca si-a implorat sotul sa o ucida, ca a lesinat de durere si ca, la trezire, l-a gasit mort, ucis de o mana necunoscuta.
Samuraiul insusi (vorbind prin intermediul unui medium) sustine ca si-a luat viata pentru a-si salva onoarea. Taietorul de lemne isi aminteste ca mireasa i-a indemnat pe barbati sa se lupte intre ei si ca banditul si samuraiul s-au luptat pana cand banditul l-a injunghiat pe samurai. In calitate de martor presupus impartial, povestea taietorului de lemne ar trebui sa fie cea mai demna de incredere, dar atunci cand mai tarziu se descopera ca a mintit cu privire la un detaliu-cheie (existenta unui pumnal), povestea sa este pusa si ea sub semnul intrebarii.
Inainte de inceperea filmarilor, cei trei asistenti de regie ai lui Kurosawa l-au abordat pe acesta, frustrati de neconcludenta scenariului si dorind sa afle cine a spus adevarul despre moartea samuraiului. Kurosawa le-a raspuns ca, daca il vor citi cu atentie, vor intelege. Ceea ce voia sa spuna era ca solutia misterului nu era cine l-a ucis pe samurai, ci ce dezvaluie relatarile diferite despre fiecare personaj.
Adevaratul tata biologic din Mamma Mia!
Dintre toate misterele cinematografice, Mamma Mia! propune unul incitant: care dintre cei trei tipi cu care Donna s-a culcat in urma cu 20 de ani, timp de trei saptamani, este de fapt tatal Sophiei?
Pentru Sophie (Amanda Seyfried), momentul potrivit pentru a raspunde la aceasta intrebare este in perioada premergatoare nuntii sale pe o insula greceasca, deoarece vrea ca un barbat sa o conduca la altar.
Sophie crede ca are nevoie de tatal ei, dar in incercarea de a-l gasi descopera tensiuni cu mama ei care trebuie rezolvate. Se reconecteaza cu mama ei si gaseste in cei trei barbati (interpretati de Pierce Brosnan, Colin Firth si Stellan Skarsgard) figuri paterne devotate.
Cu misterul nerezolvat, toti cei trei barbati pot juca roluri la fel de iubitoare si semnificative in viata lui Sophie. Mamma Mia! incepe ca o comedie romantica simpla cu un final previzibil, dar se dovedeste a fi o poveste de dragoste mama/fiica care exploreaza sensul mai larg al familiei.
GABRIEL TUDOR
Comentarii