Filmul „Orfan” al regizorului maghiar Nemes Laszlo si documentarul ceho-danez „Domnul Nimeni împotriva lui Putin”, ambele câstigatoare ale câte unui premiu Oscar, si „Povestea lui Jim”, o pelicula recompensata cu un premiu Cesar, vor putea fi vizionate la Eforie Nord, în cadrul Festivalului Cinemascop, un eveniment dedicat culturii europene.
Între 14 si 20 august, la Gradina Cinemascop, vor putea fi vizionate, în fiecare seara, filme europene, dar, totodata, spectatorii vor putea participa si la ateliere de creatie si joaca, mese comunitare si la una dintre cele mai asteptate traditii ale festivalului: petrecerea silent disco.
Portile gradinii se vor deschide zilnic la ora 18:00, iar participarea la toate activitatile este gratuita, informeaza Agerpres.
Festivalul se va deschide pe 14 august cu filmul maghiar „Orfan”, în regia lui Laszlo Nemes, cineastul premiat cu Oscar pentru „Fiul lui Saul”. Plasat în Budapesta de dupa Revolutia Maghiara din 1956, filmul urmareste un baiat de 12 ani care încearca sa descopere adevarul despre trecutul familiei sale, într-o societate înca marcata de razboi si violenta. Filmul francez „Povestea lui Jim”, de Jean-Marie si Arnaud Larrieu, prezentat în sectiunea Cannes Premiere în 2024 si recompensat cu Premiul Cesar pentru interpretarea lui Karim Leklou, va putea fi vazut pe 18 august. Acesta urmareste aproape doua decenii din viata lui Aymeric, care devine tata pentru copilul unei foste colege, fara a fi parintele lui biologic.
În ultima zi a festivalului, pe 20 august, va fi proiectat documentarul ceho-danez „Domnul Nimeni împotriva lui Putin”, câstigator al Premiului Oscar pentru cel mai bun lungmetraj documentar. Filmat în secret timp de doi ani, documentarul îl urmareste pe profesorul Pavel Talankin, care surprinde din interior transformarea scolii în care lucreaza într-un instrument al propagandei de razboi.
În cadrul festivalului vor mai fi proiectate documentarul polonez „Cumetrele”, regizat de Emilia Sniegoska, care urmareste prietenia dintre doua femei din satul Plesa din Bucovina (16 august), comedia politista italiana „Agata Christian: Crima în zapada”, regizata de Eros Puglielli, inspirat de romanele Agathei Christie si de succesul seriei Knives Out (17 august) si filmul românesc „Catane”, debutul în lungmetraj al Ioanei Mischie, care porneste de la o comunitate care a gasit o modalitate ingenioasa de a evita plata taxelor declarând persoane cu dizabilitati în aproape fiecare gospodarie (19 august).
În plus, Mini Cinema va aduce o selectie de scurtmetraje britanice curatoriate de British Council, cu animatii premiate la BAFTA si programe tematice dedicate schimbarilor climatice, comunitatilor si identitatii.
Petrecerea silent disco va avea loc pe 15 august, iar mesele comunitare – în ultimele trei seri ale evenimentului. În cadrul acestora, participantii vor putea degusta de la brânzeturi frantuzesti la sendvisuri cehesti si preparate românesti.
În 1M2 Gallery, fosta casa de bilete a cinematografului, transformata în galerie de arta, va fi prezentata o lucrare video semnata de artista Loredana Bardas, iar spatiul ETAJ on Wheels, aflat la intrarea în gradina va gazdui expozitia lui Sergiu Chihaia, despre rezilienta naturii.
Traditia textilelor de interior
Aproximativ 30 de textile de interior cu mesaje, specifice caselor sasesti, fac subiectul unei expozitii vernisate la Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud (str. Gral Grigore Balan, nr. 19), organizata împreuna cu Muzeul Transilvanean din Gundelsheim, Germania.
Regasite în locuintele traditionale în special în „casa de dinainte” (Vordere Stube), un fel de camera de oaspeti, unde nu se locuia, mesajele cusute sau brodate erau amplasate fie pe paretare, deasupra mesei sau patului, fie constituiau decor pentru perne, cuverturi, fete de masa, perdele sau prosoape.
Expozitia „Transilvania, patrie draga / Siebenburgen, süße Heimat” de la muzeul din Bistrita reuneste astfel de obiecte atât din patrimoniul institutiei, cât si de la muzeul din Germania, fiind ilustrate cele patru perioade în care acest tip de textile de interior au fost parte integranta din viata si traditiile sasilor transilvaneni, informeaza Agerpres.
Curatorul expozitiei din partea muzeului din Gundelsheim, dr. Irmgard Sedler, sasoaica emigrata în Germania, a explicat începuturile acestei traditii, ce dateaza din secolul al XVIII-lea.
„Prin secolul XVIII, începe sa se faca «casa buna», casa de dinainte, si numai acolo se pun aceste paretare. Se pun în primul rând deasupra mesei si deasupra patului, elementele importante. Dupa aceea, unde gaseau loc si toate acestea au continut mesaje religioase protestante. Unul dintre cele mai importante mesaje: doi stâlpi ai vietii nu se clatina niciodata – rugaciunea si munca, Ora et labora. Pe lânga mesaje, erau cusaturile, adica trebuia cuvântul, care este sfânt, sa fie cât mai frumos migalit”, a spus Irmgard Sedler.
Perioada 1820-1840, cunoscuta drept epoca Biedermeier, aduce cu sine moda tapiseriilor de perete si în casele taranesti din Transilvania, dar si o schimbare a tipului de mesaje inscriptionate, mentiunile religioase împletindu-se cu cele doua mari valori ale vremii, casa si familia – idealuri sociale si simboluri ale fericirii si sigurantei. „În Biedermeier, nimic nu era mai important decât familia si casa pe care o ai si cât este de morala nevasta si cât de morali sunt oamenii. «Cel mai bun lucru pe care ti-l poate da Dumnezeu este o casa care te multumeste si în care sa fii fericit» sau «Nu cauta norocul prea departe, îl gasesti în casa ta proprie» – ca exemple”, a mentionat reprezentanta muzeului german.
La începutul secolului al XX-lea, textilele decorative ajung sa devina tot mai raspândite cu ajutorul comerciantilor, care aduc la târguri sau piete astfel de obiecte, dar preimprimate, cu modele simple si cu inscriptii ilustrând scene din viata gospodinei si a caminului.
Aceste textile nu ajung, însa, niciodata, sa fie expuse în „casa buna”, ci decoreaza bucatarii sau holuri, iar ulterior sunt oferite si în limbile maghiara si româna, devenind astfel parte din cultura populara a celorlalte natiuni din Transilvania.
O alta etapa în istoria textilelor de interior cu mesaje, dupa anul 1900, este cea în care acestea sunt utilizate pentru a afirma identitatea sasilor, punând accent pe limba, credinta si portul traditional. Aceasta perioada coincide cu începutul migratiei sasilor transilvaneni catre Germania si Austria.
Textilele decorative expuse la Bistrita acopera perioada 1880-1960 si pot fi admirate, alaturi de alte obiecte specifice portului traditional sasesc, pâna la mijlocul lunii septembrie.
NICUSOR DINCA
Comentarii