O expozitie care propune descoperirea povestii unei cladiri emblematice de pe Strada Selari nr. 4, disparuta din peisajul urban, dar readusa la viata prin intermediul unei cercetari arheologice minutioase, s-a deschis la Palatul Sutu (Bd. Ion C. Bratianu, Nr. 2, Sector 3).
Proiectul „Hotelul Caracas-Victoria. O istorie recuperata” îsi propune sa prezinte evolutia unuia dintre cele mai vechi hoteluri din Capitala, evidentiind transformarile zonei în perioada secolelor XIX-XX, a informat Muzeul Municipiului Bucuresti (MMB).
Cercetarile arheologice desfasurate pe acest amplasament, în campaniile din 2013 si 2023, au evidentiat un ansamblu semnificativ de structuri de zid, apartinând diferitelor etape de constructie ale Hotelului Caracas-Victoria, alaturi de anexe contemporane acestuia. De asemenea, au fost identificate vestigii care atesta utilizarea zonei anterior ridicarii complexului hotelier.
Vizitatorii sunt invitati sa patrunda în atmosfera de altadata printr-o colectie inedita de artefacte descoperite în urma sapaturilor arheologice: piese din ceramica, sticla, faianta, portelan si metal, care odinioara împodobeau mesele rafinate ale restaurantului si cafenelei hotelului sau se regaseau pe rafturile pravaliilor din incinta.
Fiecare exponat ofera o incursiune autentica în viata cotidiana si obiceiurile epocii, propunând o experienta educativa si captivanta.
În prima jumatate a secolului al XIX-lea, pe acest amplasament era situata resedinta doctorului Constantin Caracas, recunoscut drept una dintre cele mai importante personalitati medicale ale epocii.
Dupa marele incendiu din martie 1847, care a afectat grav centrul Bucurestiului, mostenitorii doctorului au decis transformarea resedintei într-un ho-tel denumit Caracas, care a devenit rapid un punct de referinta în decorul urban al Capitalei. La sfârsitul secolului al XIX-lea, cladirea a fost complet renovata si modernizata, primind un nou nume – Hotel Victoria. Acesta a fost inaugurat oficial la 1 decembrie 1878 si s-a bucurat de o larga apreciere, fiind frecvent mentionat în presa vremii pentru confortul modern, serviciile de calitate si tarifele accesibile.
Spatiul gazduia si afaceri comerciale de renume în acea perioada, precum drogheria si magazinul de coloniale Economu sau pravalia fratilor Kepich – specializata în masini de cusut si velocipede, contribuind la vitalitatea si farmecul zonei.
În perioada postbelica, Hotelul Victoria a intrat treptat în uitare, cladirile sale degradându-se constant, pâna la disparitia completa din tesutul urban în urma cutremurului din 1977. Expozitia care readuce la lumina o pagina uitata din patrimoniul cultural al Bucurestiului va putea fi vizitata pâna la data de 28 septembrie 2025.
Marea Neagra în cartografia europeana
Harti si descrieri geografice despre modul în care a fost înteleasa si înregistrata zona Marii Negre, din antichitate pâna în perioada moderna, sunt exponatele prezentate la „Mapping the Black Sea. Marea Neagra în cartografia europeana”, expozitie organizata în perioada 3-15 iunie, de Institutul de Cercetari Ecomuzeale „Gavrila Simion” din Tulcea, la Casa Avramide (Str. Progresului, Nr. 32).
„Expozitia prezinta, prin intermediul unor panouri, harti si descrieri geografice care releva modul în care a fost înteleasa si înregistrata zona Marii Negre, din antichitate pâna în perioada moderna. Cea mai veche dovada cartografica apartine antichitatii si este o harta realizata pe piele, care se refera la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperita în timpul sapaturilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioara asa-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani”, relateaza Agerpres.
Conform sursei citate, dezvoltarea comertului naval, la debutul Evului Mediu, a solicitat crearea unor „ghiduri” de navigatie – portulane – care cuprindeau descrieri ale porturilor, conexiunile dintre ele, caile de acces mai usoare si distantele care trebuiau parcurse.
Se poate spune ca bazele cartografiei europene moderne le gasim în atelierele producatorilor de harti din Venetia, Genova, Pisa, Amalfi si Mallorca, dintre maestri renumiti amintind pe Petrus Vesconte, Angelino de Delorto si Guillelmo Soleri.
În secolele XVI-XVIII, concepte ale coastei Marii Negre au aparut în lucrarile multor cartografi europeni, în bresle de cartografi si ateliere. Dintre producatorii de harti de navigatie, amintim aici pe Abraham Ortelius, Nicolas si Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion si Johann van der Bruggen.
Hartile si descrierile geografice prezentate evidentiaza ca de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic si stiintific – oameni de stiinta, marinari, ecleziasti, negustori si militari – care au depasit toate obstacolele si interdictiile de dragul colectarii, analizei si furnizarii informatiilor si a cunoasterii.
NICUSOR DINCA
Comentarii