Salutul lui din Star Trek ne-a incantat tuturor copilaria si adolescenta si cati nu l-am imitat in oglinda, visand la lumile galactice din care fabulosul sau personaj venea? „Domnul Spock”, savantul jumatate pamantean, jumatate vulcanian, a fost, poate, unul dintre cele mai indragite personaje din lumea stiintifico-fantasticului. De aceea, multi cinefili, indragostiti in egala masura de filme si de stele, au regretat enorm disparitia, acum cateva zile, a lui Leonard Nimoy, actorul care-l interpretase cu atata pasiune si devotament ani de zile.
Daca timpul ar mai fi avut putina rabdare, Nimoy ar fi implinit azi 84 de ani. Chiar si asa insa, nimic nu ne impiedica sa-i parafrazam salutul cu care ne intampina, in fiecare episod din epopeea lui stelara. Caci Domnul Spock va trai si va prospera pentru totdeauna in inimile noastre…
Rebelul cu o cauza
Actorul, pe numele lui intreg Leonard Simon Nimoy, a fost un artist complet. Regizor, fotograf, poet, cantautor, Nimoy, nascut intr-o familie de evrei ucraineni stabiliti in Statele Unite, a fost inca din copilarie un rebel. La 8 ani, a jucat in prima sceneta de teatru, spectatori fiind vecinii de cartier. In vreme ce fratele lui mai mare se remarca la faimosul Massachusetts Institute of Technology ca student eminent, Leonard era certat cu scoala, pentru ca magia cinematografului il cucerise. Singurul care l-a sprijinit, in aceasta directie, a fost bunicul sau patern; in rest, toti il considerau „oaia neagra” a familiei.
Inceputurile au fost grele: la 20 ani, primea roluri minore, pentru care era platit cu suficienti bani cat sa-si achite biletul de autobuz si sa-i mai ramana si de un hamburger. Insa nu-i pasa. Auzind de metoda Stanislavsky, si-a dorit s-o studieze sub bancheta celebrului regizor si om de film. Pentru a-si finanta studiile, a fost comis-voiajor, vanzand aspiratoare si apoi s-a angajat ca vanzator de inghetata pe Sunset Boulevard, la Hollywood, adica acolo unde va cunoaste, peste ani, gloria.
De la invadator martian la vulcanian
Pe platourile de filmare totul era posibil, chiar si romanele SF pe care le devora, realmente, puteau prinde viata. De altfel, ca o bizara anticipare a succesului sau, unul dintre primele lui roluri a fost cel al unui… invadator martian, in serialul de televiziune „Zombie din stratosfera” (1952). Salariul primit era insuficient, asa incat Leonard Nimoy, deja casatorit si cu doi copii, a fost nevoit sa-si completeze veniturile si cu alte slujbe – a vandut ziare, a lucrat intr-un magazin de animale de casa si a fost chiar taximetrist.
In 1953 este inrolat in armata, iar experienta dobandita in cadrul trupelor speciale, unde a servit un an si jumatate, ii va fi de mare folos pentru provocarile fizice impuse de rolurile sale. Ramas fidel filmelor science-fiction, el avea sa joace in peste 50 de asemenea productii, de buget mic, pana in 1965, cand i se ofera un rol in episodul-pilot din Star Trek, „Cusca”.
Spock si salutul preotilor evrei
Personajul sau, Spock, i-a cucerit instantaneu pe telespectatori, avand un impact cultural imens – in liceele americane devenind o moda ca elevii sa se salute cu celebrul „salut vulcanian”, cu degetele palmei lipite doua cate doua. Interesant e faptul, dezvaluit de actor mult mai tarziu, ca el insusi inventase acest salut, inspirat de preotii evrei („kohanim”), la ale caror slujbe asistase in copilarie, la sinagoga. De asemenea, binecuvantarea „vulcaniana” – „Sa traiesti mult si sa prosperi!” i-a fost inspirata din cartea Numerii, capitolul 6, versetele 24-26, din Biblie. Succesul la public al ideilor sale a fost atat de mare, incat personajul lui Nimoy aproape ca l-a eclipsat pe personajul principal, Capitanul Kirk, interpretat de chipesul William Shatner.
Cei doi au ramas prieteni pe viata, iar cele trei serii Star Trek in care au jucat impreuna (intre 1966 si 1969) ii vor aduce lui Nimoy tot atatea nominalizari la Premiile Emmy. Nimoy va mai juca in alte sase serii Star Trek si va detine rolul lui Spock batran in filmul Star Trek din 2009, avand o ultima aparitie, foarte scurta, in continuarea acestuia, Star Trek – In inima intunericului, din 2013.
„Politicienii ar trebui sa fie mai putin vulcanici si mai mult vulcanieni”
Dupa Star Trek, a jucat in numeroase filme western, de aventuri si politiste – in Columbo, de pilda, unde a avut rolul unui doctor malefic. A avut chiar un rol in serialul istoric Marco Polo (1982) si in acelasi an va fi iarasi nominalizat la Emmy pentru rolul Morris Meyerson din filmul O femeie numita Golda, unde i-a dat replica lui Ingrid Bergman, aflata la ultimul ei rol – Golda Meir. Pasiune lui pentru fantastic si paranormal se va traduce si in participarea la serialul „In cautarea lui…”, pe care l-a prezentat si narat, serial referitor la cele mai mari mistere din istoria omenirii.
La curent cu tot ce era nou in domeniul science-fiction, Nimoy a acceptat bucuros in 2005 sa fie povestitorul din jocul Civilization IV, dar si sa asigure vocea pentru masivul joc online Star Trek, realizat in 2010. Putini stiu ca, desi a obtinut, in cele din urma, o diploma universitara la… fara frecventa, Nimoy este fotograf cu acte in regula, el absolvind cursurile de profil ale Universitatii din Los Angeles. De altfel, expozitiile sale de fotografii au fost foarte apreciate, inca din anii 70, iar astazi imaginile surprinse de el pe pelicula sunt expuse inca la Muzeul de Arta Contemporana din Massachusetts. La fel de putini sunt cei care stiu ca, daca n-ar fi fost un actor genial, Nimoy ar fi putut ajunge un celebru cantaret.
Vocea lui placuta poate fi ascultata pe cinci albume, dintre care primul, Muzica din spatiu, a atins locuri fruntase in topurile americane din anii 60. Ca o dovada a influentei pe care personajul Spock a avut-o asupra vietii lui sta marturia facuta de Nimoy intr-unul din ultimele interviuri: „Am fost Spock ani de zile, cinci zile din sapte, 14 ore din 24, iar acest lucru m-a marcat. Eu, care eram o fire mai rebela, am devenit mai calm, mai rational, mai putin emotiv. Sunt cativa politicieni pe planeta carora le-as recomanda sa fie Spock, macar pentru cateva luni”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii