Singuratatea este un simptom al conditiei umane, unul care transcende clasa sociala si cultura. Poate ca acesta este motivul pentru care filmele despre singuratate s-au dovedit atât de universale si atemporale.
Un public care cauta filme despre durere si izolare nu doreste neaparat sa se relaxeze, ci mai degraba sa se emotioneze. În mod ironic, recunoasterea singuratatii celorlalti ne poate face sa ne simtim mai co-nectati la comunitatea umana.
Urmatoarele filme ofera o privire proaspata si emotionanta asupra complexitatii singuratatii si au primit laude din partea publicului si a criticilor, în egala masura.
Naufragiatul (2000)
Cel mai bun film de supravietuire, Naufragiatul i-a adus lui Tom Hanks o nominalizare la Oscar. Hanks îl portretizeaza pe Chuck, un inginer care, dupa ce a supravietuit prabusirii unui avion, trebuie sa gaseasca o modalitate de a supravietui pe o insula pustie.
Pe lânga provocarile de a gasi hrana si de a-si îngriji ranile, Chuck se confrunta cu o singuratate coplesitoare si se împrieteneste în mod memorabil cu o minge de volei, ca mecanism de adaptare.
Izolarea lui Chuck fata de societate este subliniata atunci când se întoarce la vechea sa viata, doar pentru a descoperi ca prietena sa a trecut peste disparitia sa si si-a întemeiat o familie. Naufragiatul ne reaminteste sa savuram în fiecare moment viata pe care o avem – si pe oamenii din ea.
Masinistul (2004)
Christian Bale se cufunda total în rolul lui Trevor Reznik, un muncitor într-o fabrica care sufera de insomnii severe si de deteriorarea sanatatii mintale. Atmosfera dura si imaginile tulburatoare fac ca spirala descendenta a acestui personaj emotionant sa fie cu atât mai dureroasa. Un film care îndeamna la reflectie si care face apel la limitele responsabilitatii umane.
Cowboy-ul de la miezul noptii (1969)
Cu Dustin Hoffman si Jon Voight în rolurile principale, aceasta explorare emotionanta a prieteniei dintre doua suflete pierdute în New York portretizeaza cu pricepere lupta pentru legatura umana în mijlocul realitatilor urbane dure. Pe masura ce personajele se lupta cu izolarea lor, filmul subliniaza singuratatea care patrunde în viata amândurora, determinându-i sa formeze un parteneriat improbabil si de durata.
Rebel fara cauza (1955)
James Dean ofera o interpretare cruda si agresiva în rolul lui Jim Stark, un adolescent alienat în cautarea unui scop în America suburbana a anilor 1950. Filmul surprinde incertitudinea, confuzia si furia caracteristice unor astfel de singuratici angoasati, deschizând calea pentru viitoarele portrete cinematografice ale deziluziei juvenile.
Lebada neagra (2010)
Un thriller psihologic înfricosator, plasat pe fundalul lumii competitionale a baletului, acest film captivant expune coborârea chinuitoare a Ninei, o aspiranta la statutul de prim-balerina, împovarata de cautarea neîncetata a perfectiunii. Interpretarea captivanta a lui Natalie Portman în rolul protagonistei izolate evoca o atmosfera tulburatoare, lasând spectatorii cu sufletul la gura.
Panica în Needle Park (1971)
Al Pacino straluceste în acest film în rolul lui Bobby, un tânar charismatic, dar dependent de heroina, care traieste în notoriul Needle Park din New York. Alaturi de prietena lui, Helen, interpretata de Kitty Winn, el navigheaza prin perfida lume a dependentei, luptându-se sa-si pastreze iubirea si umanitatea si oferind o privire introspectiva brutal de onesta asupra existentei a doua suflete nefericite.
GABRIEL TUDOR
Comentarii