Morgan Freeman un monstru sacru nascut în ghetto

          Are 65 de ani si a cunoscut celebritatea abia la 50. Este unul dintre cei mai mari actori de la Hollywood si, potrivit opiniei criticilor, are toate sansele sa ramâna în istoria filmului ca unul dintre monstrii sacri ai cinematografiei.

          Are 65 de ani si a cunoscut celebritatea abia la 50. Este unul dintre cei mai mari actori de la Hollywood si, potrivit opiniei criticilor, are toate sansele sa ramâna în istoria filmului ca unul dintre monstrii sacri ai cinematografiei. Fascineaza fara sa fie frumos, insufla forta fara sa aiba aerul unui atlet, seduce prin inflexiunile vocii de bronz vechi, înnobilat de timp, si prin expresia ochilor ce par întotdeauna sa vada dincolo de ceea ce vad cei mai multi oameni.
          
          Ce crede el despre el?
          Pe vremea când înca mai era logodnica lui Brad Pitt, Gwyneth Paltrow a declarat presei ca „Morgan Freeman este barbatul cel mai sexy pe care l-a cunoscut în viata ei”. Pe obisnuitul lui ton flegmatic, actorul a comentat dupa un timp aceasta declaratie: „În timp ce ea era cu Brad Pitt m-a gasit pe mine barbatul cel mai sexy?”
          N-am ales sa ma nasc negru. Asa a fost sa fie. Dar nu vreau sa ma las catalogat drept afro-american cum de altfel nu vreau sa ma las ferecat în nici un fel de alta categorie. Nu sunt african, stramosii mei nu au nici o legatura cu Africa, asa ca nu înteleg de unde vine aceasta eticheta.
          În ghettou, singurul mod de a supravietui este sa faci parte dintr-o gasca. Faptul ca la scoala m-am dovedit a fi un elev destul de dotat m-a ajutat sa deschid poarta catre o alta lume. Am studiat teatrul la Universitate.
          Am învatat franceza la colegiu si apoi la universitate. Am fost fascinat de aceasta limba si de cultura franceza, dar, pe de alta parte, am vrut sa-mi pierd accentul meu din Sud, asa ca am luat lectii de dictie în franceza care m-au ajutat cel mai mult… sa articulez corect în engleza.
          Toate rolurile pe care le-am avut au fost cele pe care eu am ales sa le fac: presedinte al statului (Deep Impact), abolitionist (Amistad), sergent (Glory) m-au ajutat sa ma apropii de poporul american si de istoria lui.
          
          Ce vrei sa te faci când vei fi mare?
          
          Ce-i drept, nimeni nu i-a pus în copilarie aceasta întrebare micului Morgan, nascut în 1937 într-un ghettou din Memphis (Tennesse), dar actorul din prezent recunoaste ca n-ar fi raspuns niciodata ceva de genul: sofer de limuzina, conducator al Africii de Sud, cow-boy, presedinte al Statelor Unite, ucigas platit, general în armata americana, abolitionist, anchetator de politie, om de stiinta sau, cu atât mai putin, actor… Nici nu stia de fapt pe-atunci ce înseamna toate astea. Credea ca un singur lucru e important: sa învete sa faca fata luptei de strada, pentru a supravietui. Dar în mod sigur, tocmai aceasta perspectiva îl umplea de furie si disperare. Poate ca pe acest fond si, în mod clar influentat si de tatal sau care luptase în cadrul fortelor aliate în cel de-al doilea razboi mondial, Morgan Freeman, elev stralucit la învatatura, s-a orientat initial catre o cariera militara. Dar, dupa trei ani de armata, avea sa descopere ca a gresit drumul si ca altceva ar fi vrut sa faca în viata. La 21 de ani, pleaca spre Los Angeles, hotarât sa se dedice dansului clasic. Trebuia sa se convinga singur ca nici piruetele, colantii si mersul în poante nu sunt pentru el, asa ca în cele din urma se înscrie la cursurile superioare de arta teatrala, de la universitate. În 1963, cu diploma în buzunar, se afla în avionul catre Paris. Cu mintea deja plina de visuri, face escala la New York, împins de o voce interioara care îi soptea la ureche miraculosul cuvânt Broadway. Si n-a gresit, chiar daca pe scena de pe Broadway, ca actor de teatru, i-au trebuit cinci ani de munca pâna sa ajunga sa se înfrupte din bucuria succesului major mai întâi în Hello Dolly, apoi în The Mighty Gents care vrea totodata sa-i aduca prima dovada concreta a recunoasterii talentului sau – premiul Drama Desk Aword. Publicul iubitor de teatru îl adula deja.
          
          Mirajul filmului
          
          Se apropia de 30 de ani si simtea ca poate si ca vrea mai mult. Filmul era un tarâm care îl fascina, desi parea atât de inaccesibil… Fara sa paraseasca definitiv scena de pe Broadway, face primul pas spre televiziune, apoi spre lumea cinematografiei, în care e distribuit în mici roluri. Productia de seriale ia un avânt fara precedent si Morgan e distribuit în roluri episodice, dar din foiletoane de succes la vremea respectiva. Se iveste si sansa sa obtina un rol principal, cel dintr-un serial cu priza la public – „The Electric Company” (1971-1976), asezonat cu melodii interpretate de Swing. În ceea ce priveste productiile pentru marele ecran, timp de… 20 de ani, între 1965-1985, lucreaza alaturi de regizori si actori prestigiosi: Sidney Lumet (Camatarul – 1965, cu Rod Steiger), Peter Yates (Martor ocular – 1980, cu William Hurt, Sigourney Weaver, Christopher Plummer, James Woods), Stuart Rosemberg (Brubaker – 1980, cu Robert Redford), Paul Newman (Harry si Son – 1984), Arthur Hiller (Profesori – 1984, cu Nick Nolte).
          
          Celebru, abia la 50 de ani
          
          Cum îi place chiar lui sa aminteasca adesea, Morgan Freeman a devenit celebru ca actor de film exact când împlinea 50 de ani, în Street Smart (regizat de Jerry Schatzberg, cu Christopher Reeve si Mimi Rogers), unde a avut ca de obicei pâna la acea data un rol secundar, dar care avea sa-i aduca câte o nominalizare la Golden Globe si la Oscar. La 52 de ani, cariera sa de actor înregistra un nou succes important: cea de-a doua nominalizare la Oscar si Ursul de Aur la Berlin pentru rolul din Driving Miss Daisi. 1989 este anul care îl consacra drept star mondial, cunoscut si apreciat deopotriva de public si de criticii de specialitate. În urmatorii 10 ani va turna film dupa film, 17 la numar. Deja, actorul are privilegiul ca, în fata ofertelor care curg în valuri, sa spuna da sau nu. Dupa cum el însusi recunoaste, nu întotdeauna a fost foarte inspirat când a ales, asa ca a pendulat între capodopere cinematografice si filme putin semnificative care pot fi numite „erori” din cariera sa. De exemplu, una dintre acestea este Johnny, baiat rau, de Walter Hill, cu Mickey Rourke în rolul principal.
          
          Filme de referinta
          
          Patru sunt considerate de americani „filme-cult”: Robin Hood (alaturi de Kevin Costner), Deep Impact (în rolul presedintelui Statelor Unite), Necrutatorul (de si cu Clint Eastwood) si Se7en (un thriller care va genera zeci de remake-uri). S-a spus ca maniera interpretativa deosebit de emotionanta din Necrutatorul nu numai ca a smuls lacrimi spectatorilor, dar a contribuit în mod semnificativ si la obtinerea celor patru premii Oscar care au încununat filmul semnat de Clint Eastwood. În 1997, London Critics Circle îl desemneaza cel mai bun actor al anului pentru rolul din Se7en.
          Desi în anii 90, revenirea la filmele western s-a dovedit a fi o încercare fara succes la public, Alerta (1995), în care a jucat Morgan Freeman s-a dovedit a fi o exceptie. Întruchipându-l pe generalul Ford, actorul a pulverizat orice reteta hollywoodiana, oferind un suflu nou suspansului. Cu un an înainte de acest film, interpretase însa unul dintre cele mai frumoase roluri din cariera sa, cel al unui prizonier condamnat sa traiasca viata de încarcerat, în Evadatii. Pentru a treia oara a fost nominalizat la Oscar. Memorabila este si secventa râsului sau nebunesc, necontrolat din Vibrating Home, în rolul inspectorului William Somerset; ca mentor al lui Brad Pitt, acesta îi insufla personajului o intensitate de prima marime. Anul 2000 îi aduce colaborarea cu Gene Hackman în Suspectul, un film a carei poveste arhi-folosita la Hollywood, se hraneste din jocul actoricesc de exceptie al celor doi. În 2002, în The Sum of All Fears, Morgan Freeman face tandem cu mai tânarul Ben Affleck si, la 65 de ani, pare mai în forma ca niciodata. Publicul îl asteapta în rolul lui Mandela.