Alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician si astronom, presedinte al Royal Society, Isaac Newton este savantul aflat la originea unor teorii stiintifice fundamentale in domeniul opticii, matematicii si in special al mecanicii. Putina lume cunoaste ca Newton a fost preocupat si de subiecte mai „neortodoxe”. E vorba despre insemnari care abordau subiecte precum mesaje despre viitoarea apocalipsa decodata prin masuratori arhitecturale sau cheile marilor secrete biblice aflate in Marea Piramida de la Gizeh.
Subiecte, departe de cercetarile asupra gravitatiei, erau pentru Newton adevarate obsesii, dupa cum reiese si din insemnarile lui.
Ei bine, luna trecuta, casa de licitatii Sotheby’s a scos la vanzare trei pagini din aceste note pentru suma de 378.000 de lire sterline.
„Incerca sa gaseasca dovezi pentru teoria sa privind gravitatia, dar, in plus, el credea ca vechii egipteni detineau secretele alchimiei care de atunci s-au pierdut”, spunea Gabriel Heaton, specialist in manuscrise al Sotheby’s. „Astazi, acestea par domenii de studiu disparate – dar nu pareau asa pe vremea lui Newton, in secolul al XVII-lea.” Aceste insemnari au aparut insa dupa moartea savantului, petrecuta in 1727, pentru ca era imposibil sa fie publice in timpul vietii sale, cand liderii bisericii le-ar fi considerat eretice.
Paginile scoase la licitatie anul trecut sunt arse in jurul marginilor, daune atribuite cainelui lui Newton, Diamond, care ar fi rasturnat o masa si o lumanare, hartiile luand foc. Insemnarile dateaza din anii 1680 si aduc la lumina fascinatia lui Newton pentru alchimie. Dupa cum se stie, cautarea secretelor oculte stravechi a fost un filon central al alchimiei, un subiect pe care Newton l-a studiat in profunzime.
Newton era interesat de cot, o unitate de masura utilizata de constructorii Marii Piramide. El credea ca ii va permite sa descopere dimensiunile exacte ale altor structuri antice. In special, spera sa descopere dimensiunile Templului lui Solomon, despre care credea ca ar putea detine cheia intelegerii apocalipsei biblice, dar si dimensiunile Pamantului.
Ilustrul om de stiinta era interesat de misterele in eforturile sale de a intelege gravitatia. El a crezut ca vechii greci au masurat cu succes circumferinta Pamantului folosind unitatea numita stadiu, despre care credea ca a fost imprumutata de la egipteni. Prin traducerea masuratorilor antice, Newton spera sa-si valideze propria teorie a gravitatiei.
Newton sustinea credinte religioase care erau in contradictie cu crestinismul oficial, el respingand Sfanta Treime, in schimb, il considera pe Iisus Hristos ca un intermediar intre Dumnezeu si umanitate. El era, de asemenea, interesat de profetia biblica si spera sa-i decodeze indiciile pentru a descoperi informatii despre evenimentele viitorului, in special A Doua Venire.
Economistul britanic John Maynard Keynes spune ca Newton „nu a fost primul iluminist, ci ultimul dintre magicieni”, iar cele trei pagini prezente la licitatie scot la iveala o parte a savantului care a ramas ascunsa pana dupa moartea sa. Newton nu a publicat nimic din domeniul studiilor oculte in timpul vietii, interesul sau pentru aceste teme devenind clar abia dupa vanzarea insemnarilor sale de catre contele de Portsmouth in 1936. „Nu este surprinzator ca nu a publicat nimic din domeniul alchimiei din moment ce secretomania era un principiu larg raspandit in domeniul cercetarii alchimice, iar credintele teologice ale lui Newton, daca ar fi fost facute publice, l-ar fi costat cariera”, a mai precizat Sotheby’s. „A lasat in urma sa ample scrieri continand exegeze biblice si alte subiecte teologice, in speranta ca probabil cunostintele sale secrete vor ajunge la un public select si receptiv in generatiile viitoare”. Ele au ajuns azi, dar nimeni nu stie, deocamdata, cui vor folosi.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii