Leacurile dacice si plantele folosite de stramosi pentru diverse tratamente sunt prezentate într-o expozitie inedita la Muzeul de Stiinte ale Naturii din Arad (Palatul Cultural, Str. George Enescu, Nr. 1), iar vizitatorii au parte si de demonstratii privind practica farmaceutica din urma cu mii de ani.
Complexul Muzeal Arad are un ierbar cu peste 5.000 de plante, iar o parte dintre acestea sunt medicinale si au fost adunate într-o expozitie care dezvaluie cum se preparau în trecut alifii care tratau ranile razboinicilor sau ceaiuri care alinau suferinte.
În cadrul expozitiei „Plante de leac din colectiile muzeului” deschisa oficial pâna în 7 mai, exista si un atelier numit „Farmacia dacica”, în care se reconstituie retete de leacuri. Cel care face demonstratiile este presedintele Asociatiei Culturale „Tomis” din Arad, Sorin Cosma, farmacist. El poarta o costumatie dacica si le explica vizitatorilor cum se tratau oamenii acum doua mii de ani.
„Dacii foloseau foarte mult plantele, erau studiate de preoti. Erau studii facute si pe vremea aceea, dar din pacate nu au ajuns pâna la noi. Retetele erau transmise prin cântece, sub forma de cântec ramâneau din tata în fiu, din mama în fiica sau din preot în ucenic”, a explicat farmacistul-dac. Razboinicii daci îsi tratau ranile cu untura de urs amestecata cu propolis sau diverse plante zdrobite. Farmacistul a adaugat ca multe dintre plantele folosite cu mii de ani în urma sunt utilizate si acum în farmacie, dar tehnologia a evoluat si permite extragerea mai eficienta a substantelor active.
Muzeograful Camelia Patko aminteste ca România este recunoscuta în lume pentru diversitatea si frumusetea sa floristica. „Avem o flora foarte bogata, avem peste 3.600 de specii verificate pâna în prezent. O parte dintre speciile floristice, pe lânga rolul lor în ecosisteme, au si diverse proprietati terapeutice. Unele dintre ele au fost folosite înca de pe vremea dacilor, pentru tratarea unor afectiuni. Plantele medicinale au constituit o preocupare importanta a omului pe parcursul dezvoltarii sale. În cautarea celor necesare traiului, acesta a observat ca anumite plante alinau durerea, favorizau cicatrizarea ranilor, iar altele vindecau unele boli”, a aratat muzeograful.
„Ne dorim ca cei mici sa cunoasca preocuparile stramosilor nostri, inclusiv preocuparile lor legate de sanatate. În perioada dacica, se cautau plan-tele care sa asigure sanatatea oamenilor si în primul rând a razboinicilor. Erau multe lupte, erau raniti, iar în tabere erau doctori sau farmacisti care se ocupau de tratarea lor. Farmacia straveche are corespondente în zilele noastre, sunt plante pe care le folosim si acum, dar folosim si farmacia moderna, pentru ca omenirea a evoluat”, a subliniat directorul adjunct al Complexului Muzeal Arad, Bogdan Blaga.
În aceasta primavara, muzeul aduce în atentia vizitatorilor plantele medicinale. Expuse în vitrine asa cum arata în mediul natural, ele sunt însotite de denumirea populara si cea stiintifica, dar si de o scurta descriere a proprietatilor terapeutice. Între altele, pot fi descoperite sparceta, patlagina apei, coada soricelului, iedera, urzica, cimbru, curpen, ciumafaie, menta, musetel, sânziana, stânjenel, podbal, boz, salvie, soc, spânz, patlagina sau pelin.
Pe pamânt si pe apa
În urma unor investigari si analize îndelungate derulate în Delta Dunarii, în cadrul unei misiuni arheologice româno-franceze, expozitia „Pe pamânt si pe apa: locuitorii Deltei Dunarii acum 6.500 de ani”, deschisa în luna decembrie 2024, aduce în atentia publicului vizitator mai multe surse de inspiratie si informare: artefacte originale ale culturii Gumelnita, reconstructii detaliate ale vietii cotidiene din eneolitic si descoperiri recente rezultate din cercetarile arheologice si geografice.
„Va invitam sa explorati povestea comunitatilor chalcolitice Gumelnita care au trait la granita dintre pamânt si apa, adaptându-se la schimbarile climatice si la cresterea nivelului Marii Negre si sa aflati cum se foloseau resursele naturale pentru agricultura, pescuit si cresterea animalelor de-a lungul unui brat al Dunarii”, a informat institutia muzeala, într-o postare pe Facebook.
Expozitia ofera o scurta incursiune prin istoria acestui loc, ne provoaca sa reflectam asupra relatiei noastre cu mediul si asupra modului în care adaptarea umana poate raspunde unor crize ecologice globale si prezinta relatia fragila dintre om si ecosistemele Deltei Dunarii de-a lungul mileniilor.
Cercetarile arheologice de la Taraschina arata cum cresterea lenta a nivelului Marii Negre a transformat ecosistemele, ducând la inundatii, scufundarea terenurilor joase si formarea Deltei Dunarii, populatiile afectate fiind nevoite sa-si abandoneze teritoriile si sa migreze spre zone mai sigure, aspect care readuce în discutie o tema de mare actualitate – interdependenta dintre o societate si mediul înconjurator.
Expozitia tematica de la Palatul Sutu (Bd. Ion C. Bratianu, Nr. 2, Sector 3, Bucuresti) poate fi vizitata pâna pe 27 aprilie.
Programul de vizitare este de miercuri pâna duminica, între orele 10.00-18.00.
NICUSOR DINCA
Comentarii