„NASUL” si familia sa invadeaza planeta      

          Trilogia cinematografica „Nasul”, legendara poveste a unei familii de mafioti descrisa în romanul sau de Mario Puzo si ecranizata de celebrul regizor Francis Ford Coppola, a fost lansata pentru prima data împreuna, într-un pachet, cu cinci casete video, în aceeasi zi – 10 octombrie – pe întreaga planeta. Cele trei filme care compun saga mitica a clanului Corleone au adunat la un loc 22 de nominalizari si 9 Oscaruri, fiind catalogate de istoria cinematografiei drept filme de referinta.

          Trilogia cinematografica „Nasul”, legendara poveste a unei familii de mafioti descrisa în romanul sau de Mario Puzo si ecranizata de celebrul regizor Francis Ford Coppola, a fost lansata pentru prima data împreuna, într-un pachet, cu cinci casete video, în aceeasi zi – 10 octombrie – pe întreaga planeta. Cele trei filme care compun saga mitica a clanului Corleone au adunat la un loc 22 de nominalizari si 9 Oscaruri, fiind catalogate de istoria cinematografiei drept filme de referinta.
          
          
          Cu prilejul relansarii trilogiei „Nasul” sub forma pachetului de casete video, Coppola, perfectionist din fire, a tinut sa le ofere cinefililor sau pur si simplu fanilor sai posibilitatea de a se delecta, mai bine de 12 ore, cu o versiune prelungita cu 53 de minute a povestii, introducând scene inedite. Si evident, surpriza nu se reduce doar la atât. Într-un amplu documentar (73 de minute), regizorul dezvaluie spectatorilor multe din aspectele de culise ale filmarilor, secventele care au dat cea mai mare bataie de cap în timpul turnarilor, esecurile, repetitiile, corectiile…, pe scurt, el recompune un puzzle ce da imaginea consumului nervos, trudei si exigentelor care au dus la memorabila trilogie.
          Si, evident, Coppola povesteste si cum s-a nascut „Nasul”; pentru regizor, totul a pornit de la o imperioasa nevoie de bani. Daca nu ar fi fost ruinat în acea perioada a vietii lui, n-ar fi acceptat pentru nimic în lume sa faca un film despre mafioti, povesteste el. „Mi s-a propus sa regizez o mizerie, or eu îmi doresc sa fac arta…”, s-a plâns Coppola tatalui sau. Era în 1970. Dar, n-avea de ales, situatia materiala în care se afla l-a împins sa faca acel… compromis. N-a cedat însa în privinta distributiei. În rolul lui Vito Corleone l-a vrut pe Marlon Brando iar pentru Michael Corleone pe Al Pacino. Producatorul se gândise la cu totul alti actori: Ryan O’Neal, Jack Nicholson si chiar Alain Delon. În cele din urma, a fost cum si-a dorit regizorul. La lansare, în 15 martie 1972, „Nasul” s-a dovedit a fi un triumf. A fost încununat cu trei Oscaruri, pentru cel mai bun film, cel mai bun actor, cea mai buna adaptare cinematografica a unui roman. În plus, a adus încasari de peste 350 milioane de dolari.
          Clar, ideea unei continuari era un lucru incontestabil. În ciuda succesului, Coppola nu voia sa auda de asa ceva; însemna sa-si tradeze principiile pentru a doua oara. Dupa cinci refuzuri a acceptat totusi. Evident, punând din nou conditii: deplina libertate de creatie si 13% din încasari. A renuntat însa la Marlon Brando, prea… „gurmand” din punct de vedere al pretentiilor de onorariu, si l-a angajat pe Robert de Niro. În 1974, „Nasul II” a facut, ca si primul, ravagii la Oscar. A adunat nu mai putin de sase premii.
          Povestea mai suporta înca o continuare. Coppola îsi face din nou jocul, tinând-o mortis cu nu si nu. Dar situatia financiara din nou precara îi dadea ghes sa accepte. Era un prilej pe care nu-l putea rata, mai ales ca miza pe succes garantat. De data aceasta, aproape a transformat filmul într-o afacere de familie; în „Nasul III”, lansat în 1990, sunt prezenti ca actori: fiica regizorului – Sofia, sora lui – Talia Shire, mama-Eleonor si tatal-Coppola pentru muzica.
          Revenind la documentarele prezentate pe casete, acestea s-au realizat la New York, în Loweder East Side, sub supravegherea lui Dan Tavoularis, la rândul sau detinator al unui Oscar creatorul decorurilor la „Nasul” si „Apocalypse Now” (film regizat tot de Coppola). Doua dintre documentare îsi opresc atentia supra contributiei muzicale a lui Nino Rota si Carmine Coppola, tatal cineastului. Arborele genealogic, o galerie de fotografii si mici povestioare despre figurile cele mai importante ale clanului îsi gasesc deopotriva locul pe casetele care au readus Nasul I, II si III în actualitate.