In urma cu un secol, in plina perioada a Prohibitiei, guvernul american a incercat – si chiar a reusit – sa impuna o serie intreaga de restrictii impotriva a ceea ce se considera a fi „indecenta” din filme.
La Hollywood a fost infiintata o institutie numita Asociatia Producatorilor si Distribuitorilor de Filme Artistice (MPAA) care avea ca scop cercetarea atenta a oricarei pelicule produse si eliminarea fara mila a pasajelor considerate dubioase sau periculoase.
Presedintele acestei institutii, William H. Hays, a introdus chiar si un cod draconic, care ii poarta numele si care a dominat multe decenii cinematografia americana. Dar, cum regizorii si scenaristii sunt in general persoane foarte inventive, ei au gasit de multe ori solutii inedite pentru a pacali cenzura, asa cum vom descoperi in randurile de mai jos.
Fight Club (1999)
Una dintre cele mai memorabile scene din filmul regizat de David Fincher, „Fight Club”, este cea in care personajele principale, Marla si Tyler, fac dragoste. La finalul scenei respective, Marla spune: „N-am mai avut o experienta ca asta din liceu!”
Desi replica nu este deloc cuminte, ea a ramas totusi la montajul final, deoarece producatoarea Laura Ziskin nu a aprobat replica trecuta initial in scenariu: „Vreau sa fac avort!” Fincher a insistat foarte mult pentru aceasta replica, dar Ziskin nici nu a vrut sa auda. Ca atare, cei doi au stabilit in cele din urma ca replica sa fie inlocuita de o alta, mai „inofensiva”, dar fara sa mai fie acordul producatoarei. Cand Ziskin si-a dat seama ca a fost trasa pe sfoara, a incercat sa-l convinga pe regizor sa renunte si la noua replica, mai scandaloasa, dar acesta a refuzat categoric.
Star Trek (1968)
Faimosul serial science-fiction „Star Trek” a depasit nu doar granitele galaxiei, cum se precizeaza in secventele introductive ale fiecarui episod, ci si multe bariere in televiziune. Una dintre cele mai importante a fost ca in „Star Trek” a putut fi vazut pentru prima oara un sarut interrasial.
Capitanul Kirk (William Shatner) si Uhura (Nichelle Nichols) trebuiau sa se sarute intr-o scena in care personajele aveau mintea controlata. Producatorii au fost extrem de ingrijorati de ceea ce prevedea scenariul si au propus ca scena sa se filmeze, iar cei doi sa nu se mai sarute, ci doar sa-si vorbeasca – aceasta varianta era menita sa calmeze eventualele nemultumiri ale posturilor de televiziune din Sudul Americii, o zona mai conservatoare si unde, in anii 1960, rasismul era inca la el acasa. Dar Shatner, care dispretuia orice atitudine rasista, a facut tot posibilul sa saboteze scena, uitandu-se crucis la camera, strambandu-se sau recurgand la tot felul de gesturi neprevazute in scenariu.
In cele din urma, scena sarutului a fost distribuita ca atare in toata reteaua de televiziuni din SUA si, desi a starnit valva, nu au existat reactii ostile fata de serial nici macar printre sudistii inraiti.
Soimul maltez (1941)
Putina lume stie, dar genul noir a aparut tocmai din cauza cenzorilor de la Hollywood; genul nu ar fi existat daca nu erau restrictii legate de prezentarea scenelor violente sau cu implicatii sexuale in filme, pana in anii 1960.
Celebrul film „Soimul maltez” este un exemplu deosebit de interesant, deoarece atat autorul romanului din care filmul s-a inspirat, Dashiell Hammett, cat si scenaristul John Huston, au strecurat aluzii subtile, care le-au scapat cenzorilor. Vrand sa arate ca unul dintre personaje este gay, ei au folosit termenul „gunsel”, un cuvant de jargon, din limba engleza arhaica, desemnand o persoana cu inclinatii homosexuale.
Dar, cum cenzorii de la MPAA nu erau la curent cu subtilitatile limbii engleze vechi, ei au presupus ca „gun” venea de la profesia personajului din film – un fel de asasin platit, dispus sa lichideze pe oricine.
Stralucirea (1980)
Si mai ingeniosi au fost producatorii filmului horror „Stralucirea”, avandu-l in rolul principal pe Jack Nicholson. Este adevarat ca teroarea transmisa de film este mai ales psihologica, nu si vizuala, dar exista secvente capabile sa ingrozeasca spectatorul si prin simpla lor privire. Ca de pilda scena in care dintr-un lift tasneste un torent de sange, umpland holul hotelului bantuit.
Initial, cenzorii de la MPAA au fost terifiati de scena, dar totusi l-au chemat pe regizorul Stanley Kubrick sa le explice ce a dorit sa transmita prin secventa respectiva. Cat se poate de senin, abilul Kubrick le-a spus ca lichidul care se revarsa peste tot nu este sange, ci apa cu rugina, provenind de la o teava sparta din hotel. Iar cenzorii au fost nevoiti sa inghita galusca!
GABRIEL TUDOR
Comentarii