Sculptura Scarabeul, simbol ce reuneste trei semnificatii majore, realizata în 1972 de catre cunoscutul sculptor, fotograf si artist vizual Peter Hans Jacobi este exponatul lunii august la Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea.
Scarabeul (Scarabaeus sacer) era considerat cel mai important simbol al renasterii si regenerarii din Egiptul Antic. Deoarece anticii credeau ca acesti gândaci se nasc spontan din sferele de pamânt pe care le rostogoleau, i-au asociat zeului Khepri (soarele la rasarit), transformându-i într-un talisman protector de nemurire si noroc.
Datorita legaturii sale cu Soarele, scarabeul simboliza partea sacra din natura omului. Aripile sale frumoase erau ascunse sub carapacea sa lucioasa simbolizând sufletul înaripat al omului ascuns în al sau învelis terestru.
„Din punct de vedere al încarcaturii simbolice, lucrarea integreaza trei semnificatii esentiale: renasterea si învierea (element purtat ca amuleta sau plasat pe pieptul mumiilor în dreptul inimii pentru a asigura trecerea într-o noua viata), puterea Soarelui (rostogolirea sferei de pamânt care imita miscarea astrului pe cer, simbolizând creatia si lumina) si transformarea (capacitatea omului de a se reinventa si de a evolua pe plan spiritual)”, informeaza Agerpres.
Lucrarea reprezinta o efigie sculpturala cioplita din piatra de Diabas în cel mai curat stil geometric, caracteristic viziunii si creatiei artistului. Este, potrivit muzeografilor, „o îmbinare magistrala între rigoarea geometrica si misterul simbolismului ancestral.”
Piesa face parte dintr-o valoroasa donatie recenta de cinci sculpturi ale artistului si doua tapiserii realizate de sotia sa, artista textilista Ritzi Jacobi, facute catre institutia muzeala.
Autorul lucrarii, Peter Hans Jacobi (nascut la Ploiesti în 1935), este o personalitate de anvergura internationala. Absolvent în 1961 a sectiei de sculptura a Institutului de Arte Plastice din Bucuresti, artistul a debutat la Galeria Simeza în 1965, mutându-se ulterior în Germania în 1970, unde a fost profesor la Universitatea de Arta (Hochschule fur Gestaltung) din Pforzheim pâna în 1998.
Dupa o bogata activitate expozitionala internationala, artistul a revenit pe scena culturala din România în anii ’90, organizând expozitii la Bucuresti, Craiova, Brasov, Sibiu si Timisoara. Cea mai importanta opera publica a sa din tara ramâne „Memorialul Holocaustului” din Bucuresti, inaugurat pe 8 octombrie 2009.
Exponatul va putea fi admirat la Sectia Muzeul Orasului Oradea, din Cetatea Oradea, Sala cu grifoni, pâna la 30 august a.c., în intervalul orar 10.00-18.00.
Relief închinat zeului Mithras
Un relief din marmura alba, închinat zeului Mithras, al carui cult se adresa unui grup restrâns de initiati si la care femeile nu aveau acces, poate fi vazut în luna august la Muzeul National al Unirii (MNU) Alba Iulia, în cadrul unei mini-expozitii.
„Chiar daca este fragmentara, este o piesa deosebit de valoroasa din punct de vedere artistic si iconografic”, a declarat arheologul Radu Ota.
Relieful votiv, care are dimensiunile 42X45X8,5 cm si care prezinta imaginea lui Mithras în scena tauroctoniei, a fost descoperit întâmplator în 1965 la Alba Iulia, fiind supus recent unei restaurari realizate de Sidonia Olea.
În registrul principal apare scena tauroctoniei în care se distinge zeul asezat peste taur, înfigând pumnalul în gâtul acestuia. Dedesubtul animalului sacrificat se afla scorpionul si sarpele, iar în dreapta, câinele sare spre rana provocata de pumnal. În registrul inferior sunt observate doua personaje care poarta vesminte orientale, un Sol în cvadriga tinând o torta, iar la stânga un alt personaj care tine o torta.
Zeu de origine indo-iraniana, Mithras a patruns în panteonul de divinitati adorate pe cuprinsul Imperiului Roman. El era adorat de grupuri restrânse de initiati, iar adeptii trebuiau sa parcurga sapte trepte de initiere. Sanctuarele erau amenajate în grote, pesteri sau în cladiri cu încaperi subterane, unde se desfasurau botezul, initierea si banchetul ritual. Cultul, adorat exclusiv de barbati, era foarte popular în rândul armatei romane.
Relieful expus a fost descoperit în Alba Iulia, unde, în antichitate, în vechiul Apulum, a stationat Legiunea XIII-a Gemina. Potrivit arheologului, dupa Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum a fost cea mai importanta asezare urbana a provinciei Dacia unde cultul lui Mithras a cunoscut o puternica raspândire.Aici au fost descoperite aproximativ 60 de statui, statuete, reliefuri si inscriptii din piatra care atesta prezenta activa a acestui cult de mistere în viata comunitatii apulense.
„Se presupune ca în Ulpia Traiana Sarmizegetusa si Apulum au fost patru locuri de cult, patru mithraem-uri, din care unul singur a fost cercetat arheologic”, a spus Radu Ota.
Este vorba despre un mithraeum descoperit în anul 2008 în Alba Iulia, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, si investigat aproape integral în perioada 2013-2016 de catre o echipa româno-canadiana.
Edificiul de cult a fost fondat între anii 150 si 170 d.Hr. de un anume Vitalis, sclav-trezorier în biroul de la Apulum al circumscriptiei vamale al Illyricumului, Publicum Portorium Illyrici. Cultul divinitatii persane, Mithras, zeul Soarelui, care era celebrat în 25 decembrie, a aparut în Iran în secolul al IV-lea î.Hr. si s-a raspândit în secolul I d.Hr. si în Imperiul Roman.
NICUSOR DINCA
Comentarii