Oricat ar parea de uimitor, se pare, judecand dupa unele documente declasificate ale CIA, ca temuta Agentie americana a facut cercetari in privinta „asasinilor telecomandati” (sau „candidati manciurieni”, cum au mai fost ei numiti). Nimeni nu stie daca aceste cercetari vizau folosirea unor astfel de ucigasi la comanda sau apararea impotriva lor – se spune ca Oswald, presupusul asasin al presedintelui Kennedy ar fi fost un astfel de criminal „teleghidat” de sovietici. Cert este ca ipotezele legate de existenta unor astfel de oameni au generat o adevarata literatura si au inspirat numeroase filme.
In cautarea propriei identitati
Printre cele mai bune romane ce trateaza aceasta problematica misterioasa se numara si cartile din seria „Bourne”, ale scriitorului american Robert Ludlum. Toate ecranizate, toate bucurandu-se de critici favorabile, toate aducand un aflux considerabil de spectatori. Ultimul din aceasta trilogie, care incheie apoteotic povestea, este Ultimatumul lui Bourne, ce va rula, incepand din aceasta saptamana, si pe ecranele romanesti. Matt Damon il intruchipeaza inca o data pe Jason Bourne, amnezicul fara identitate, transformat de CIA intr-un ucigas gata sa ucida pe oricine, la un simplu ordin.
Dar in cele din urma, constient de afectiunea care-l macina, Bourne incearca sa o depaseasca, descoperindu-si adevarata identitate. El incepe sa vada cu ochii mintii franturi din propriul trecut si realizeaza ca CIA l-a transformat fara voia lui intr-un monstru. Revolta il face sa rupa relatiile cu Agentia. Dar evadarea nu va fi usoara, intrucat cei din conducerea organizatiei se tem ca Bourne le-ar putea da in vileag actiunile murdare si de aceea decid sa-l lichideze. Singur impotriva tuturor, haituit, urmarit, obligat sa se ascunda, Bourne afla un aliat neasteptat in persoana unui ziarist de la The Guardian, Simon Ross (Paddy Considine). Acesta intreprinde o minutioasa investigatie, in urma careia afla informatii socante despre crimele comise de echipa de asasini telecomandati Bourne-Treadstone.
Dans murdar, cu CIA pe urme
Descoperirile sale atrag atentia unui inalt oficial din guvernul american, Noah Vosen, care tocmai pregateste infiintarea unei organizatii cu nume de cod Blackbriar; Vosen este ingrijorat ca eventualele dezvaluiri ale ziaristului ar putea declansa un scandal imens si ordona lichidarea lui Ross si a lui Bourne. Cu agentii lui Vosen pe urme, Bourne redevine o „masina de ucis”, dar de asta data ucide ca sa se apere. Aventurile sale sunt palpitante si timp de zeci de minute, spectatorul traieste din plin, alaturi de controversatul erou, angoasele, furia si descatusarea acestuia.
Efectele speciale nu lipsesc, impuscaturile si bataile sunt la ele acasa, asa cum sta bine unui film de actiune „made in Hollywood”, iar jocul lui Damon este absolut superb, demonstrand ca nu degeaba acest pusti talentat este considerat una dintre marile revelatii ale cetatii filmului. Si, desi intr-un final, eroul sau va descoperi ca numele lui real este David Webb, Matt Damon va ramane in istoria cinematografului ca Jason Bourne… Desigur, urmaririle se desfasoara, la fel ca in orice pelicula cu spioni si „baieti rai” pe tot mapamondul, Bourne miscandu-se cu dexteritate pe strazile din Moscova, New York, Milan, Paris, Londra, Madrid, vanat neincetat de indarjitii sai urmaritori.
O surpriza placuta este prezenta Joanei Allen in rolul agentului secret Pamela Landy, trimisa de Vosen sa-i dea de urma lui Bourne. Joana intelege absurdul situatiei si, macinata de remuscari, sfarseste prin a se revolta ea insasi impotriva autoritatii tiranice si criminale a sefului ei. Dupa ce s-a remarcat prin United 93, creatie ce reda cu un dramatism zguduitor ultimele clipe ale uneia dintre aeronavele deturnate de teroristii arabi pe 11 septembrie 2001, regizorul Paul Greengrass „recidiveaza”, transmitand, prin acest thriller de exceptie, un coplesitor sentiment de incordare spectatorului, din primul si pana in ultimul minut al filmului.
GABRIEL TUDOR
Comentarii